6.8 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateBeneficiile mierii autentice şi riscurile mierii falsificate

Beneficiile mierii autentice şi riscurile mierii falsificate


Numai două din zece borcane de miere conțin miere cristalizată. Numai patru din zece borcane sunt sigilate. Numai trei din zece borcane conțin miere ecologică.
Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) a analizat conţinutul a 51 borcane de miere de albine provenită din mai multe judeţe din România, dar şi din țări ca Germania, Portugalia, Mexic, Brazilia și Italia, comercializate în magazine naturiste și în marile structuri comerciale.

Miere falsificată cu sodă caustică

Mierea lichidă încălzită este o miere moartă din punct de vedere nutrițional, atrag atenţia specialiştii. Ea devine toxică dacă se adaugă în ceai, lapte sau alte alimente cu temperatura mai mare de 40 de grade Celsius. Mierea încălzită conține hidroximetilfurfural, o substanță cancerigenă.


De asemenea, APC informează consumatorii că mierea de calitate se cristalizează, în timp ce mierea falsificată rămâne lichidă. Mierea se poate falsifica cu îndulcitori naturali (zahăr, zahăr invertit, sirop de glucoză, sirop de porumb, melasă), îndulcitori artificiali (zaharină, aspartam, sucraloză, ciclamați), aditivi de îngroșare (amidon, gelatină, clei de oase, pectine, gume), coloranți (caramel amoniacal) și alte substanțe (carbonați de sodiu, sodă caustică, culturi de drojdii, extract de malț).

“Mierea de calitate este aceea care se cristalizează după câteva săptămâni de la recoltare, în timp ce mierea falsificată este fluidă. Toate sortimentele de miere autohtone se cristalizează într-un interval de timp cuprins între o lună și 3 luni, cu excepția mierii de salcâm și de mană, care se cristalizează în 10-14 luni de la recoltare. Cristalizarea mierii în timp este un proces natural. În concluzie, ne putem feri de falsuri atunci când cumpărăm miere cristalizată sau imediat după ce a fost recoltată, doar dacă sursa este una de încredere, care nu a folosit adaosuri gen sirop de zahăr, melasă și dextroză. Mierea falsificată nu se cristalizează!” transmite conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Riscurile mierii falsificate


Costel Stanciu subliniază că un consum constant de miere falsificată creează disconfort care se manifestă prin dureri de cap, amețeală, balonare, greață. Când mierea se falsifică cu glicerină, zahăr, glucoză, dextroză, melasă și amidon, poate duce la apariția unor afecțiuni medicale cronice, cum ar fi: boli cardiovasculare, boli neurologice și diabet, când falsificarea acestui produs se face cu arome, coloranți, îndulcitori sintetici și conservanți. „Le recomand consumatorilor să cumpere miere ecologică din magazine în care se vând numai produse de acest tip. Mierea ECO nu este procesată termic, deci își păstrează enzimele și nu conține reziduuri de pesticide și de antibiotice. Prețul mierii ECO este dublu față de cel al mierii necertificate”, adaugă preşedintele APC.

Nu păstraţi mierea în plastic sau metal!

Atenţie, însă, şi la modul de păstrare al acestui aliment-minune. Mierea nu se păstrează în plastic sau vase metalice. Virgil Virgilsen, tehnolog în industria, avertizează că mierea dizolvă plasticul mult mai mult decât apa: „Se găsesc de zeci de mii de ori mai multe particule de plastic în mierea ambalată în plastic decât în apa la PET-uri. Nu cumpărați niciodată miere în plastic. Apoi, mierea este sensibilă la lumină. Nu cumpărați miere de pe marginea drumului. Evitaţi acei producători care stau cu mierea ambalată în PET-uri pe o tarabă în soare!”

Mierea autentică de albine conține peste 280 de substanțe nutritive. Mierea de mană conține de 10 ori mai multe minerale față de mierea florală.
Studiul APC face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS