6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae, supranumit „Făcătorul de minuni“, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Numele lui este legat, în Europa, din secolul al XII-lea, de dărnicie şi compasiune, de cadourile pe care copii le primesc în această zi. În fiecare an, în seara de 5 decembrie, micuţii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele pentru că Moş Nicolae va trece pe la ei.
Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi zahăr. Pe 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Pere Fouettard îi mustră pe cei care n-au fost cuminţi.
Nuieluşe, cărbuni şi cartofii pentru copiii răi
În Germania, copiii pregătesc în ajun o scrisoare, în care îşi aştern toate dorinţele, şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, micuţii primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni ale ţării, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.
La copiii olandezi, moşul ajunge pe mare, venind din Spania. Dacă n-au fost cuminţi, se tem de însoţitorul moşului, Zwarte Piet (Petru cel Negru). El îl ajută pe Moş Nicolae cu darurile şi dulciurile pentru copiii cuminţi. Dacă pe lista lui copilul este trecut ca neascultător, îl va lua cu el înapoi în Spania.
În Cehia, odată cu cadourile constând din mere, nuci, dulciuri şi jucării, Moş Nicolae le aduce aminte celor mici că în curând va sosi copilul Isus. Conform unui vechi obicei, copiii neascultători primesc în încălţări cartofi şi cărbuni.
În Slovenia, în seara dinainte, copiii îşi aşază încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Însoţitorul lui Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţările copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.
Moş Nicolae şi cartea faptelor
Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care-l ştiu ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici, şi călătoreşte alături de Krampus, ce ţine în mână o nuia cu care-i ameninţă pe micuţii care nu au dat ascultare părinţilor.
Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Mikulás), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii cei mai buni şi îi aşază pe pervazuri pentru a fi umpluţi de darnicul Moş. El vine în case cu un sac plin de cadouri şi o carte mare în care sunt scrise faptele bune şi rele ale copiilor. Dimineaţa, ei găsesc în pantofi bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele aurii şi linguri de lemn.
Copiii din Italia aşază pe o farfurie, în ajun, scrisorile în care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul scrisorilor, găsesc dulciurile lor preferate.
În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşază ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul, morcovi şi zahăr pentru calul lui. Odată cu Moş Nicolae, ei îl aşteaptă şi pe însoţitorul său, Hoseker.
Moşul vine în trăsură cu cal alb
În Polonia, Moş Nicolae este divinizat. Îmbrăcat în haine episcopale şi purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. Odată intrat într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăciunile copiilor. El îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, şi le dăruieşte apoi icoane, mere roşii, portocale şi „pierniki“ (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii). Dacă nu îşi face apariţia în persoană, el lasă darurile sub pernele copiilor care dorm sau le pune în pantofi.
În unele oraşe şi sate din Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulá) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În aşteptarea lui, copiii umplu străzile şi se unesc în coruri şi dansuri. În unele regiuni, Moşul vizitează copiii acasă. În ajun, cei mici îşi aşază încălţările lustruite pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să le găsească dimineaţa încărcate cu daruri.
În Spania, tradiţiile de Moş Nicolae includ un foarte tânăr „episcop copil“, de obicei având între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi „auroros“, care cântă oraţii. Bărbaţii adună colecte, care sunt apoi dăruite de preot sau „episcopul copil“.
