Oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze codul genetic şi să obţină ADN-ul unei femei care a trăit în zona Mării Baltice în Epoca de Piatră, datorită urmelor de dinţi lăsate de aceasta în ceea ce ar putea fi numit „o gumă de mestecat neolitică”, potrivit BBC.
Este pentru prima oară când cercetătorii au reuşit să extragă un genom uman complet din altceva în afară de oase omeneşti, au comunicat cercetătorii.
A fost descifrat codul genetic al femeii
Dr. Hannes Schroeder de la Universitatea din Copenhaga a mai spus că „guma de mestecat”, respectiv o bucată de scoarţă de mesteacăn, reprezintă o sursă valoroasă de ADN neolitic, în special pentru perioadele din care nu ne-au rămas rămăşiţe omeneşti. „E uimitor că s-a descoperit un genom uman complet, extras din altceva decât oase”, a adăugat ea.
Codul genetic al femeii a fost descifrat până ce a devenit posibilă reconstituirea modului în care arăta aceasta. Din punct de vedere genetic, este extrem de probabil să fie înrudită cu populaţia de vânători-culegători din Europa continentală, având piele întunecată, păr închis la culoare şi ochi albaştri. Este posibil ca femeia să facă parte din grupul de origine vest-europeană care s-a stabilit în nordul continentului după ce s-au retras gheţarii, cu aproximativ 6.000 de ani în urmă.
Indicii cu privire la modul de viaţă
Alte trăsături genetice decodificate oferă indicii cu privire la modul de viaţă din Syltholm, situat pe insula daneză Lolland din Marea Baltică. Pe baza ADN-ului s-a stabilit că din alimentaţia populaţiei respective făceau parte alimente precum alunele şi raţele Mallard.
Cercetătorii au extras şi urme genetice din microbii păstraţi în bucata de scoarţă de mesteacăn, găsind agenţi patogeni responsabili pentru boli precum pneumonia, dar şi alţi viruşi prezenţi în mod obişnuit în cavitatea bucală a oamenilor.
ADN-ul a fost păstrat într-o bucată de scoarţă de mesteacăn de culoare neagră care, prin încălzire, era folosită pentru lipirea uneltelor din piatră. Ipotezele cercetătorilor în ceea ce priveşte prezenţa urmelor de dinţi sugerează că substanţa era mestecată, pentru a deveni mai maleabilă sau chiar pentru a vindeca durerile de dinţi.
Valentina Grădinaru