În ţara unde sistemul de sănătate este subfinanţat, iar condiţiile asigurate medicilor şi pacienţilor sunt departe de a asigura cadrul optim pentru acte medicale de calitate, specialităţile medicale care implică un grad mare de responsabilitate au ajuns să fie evitate de medicii rezidenţi. Chirurgia şi medicina de urgenţă, altădată aflate în fruntea opţiunilor viitorilor medici specialişti, au ajuns astăzi ultimele pe lista alegerilor.
Pacient agresiv, medicină defensivă
Chirurgia este una dintre specialităţile la care locurile se ocupau repede în urmă cu câţiva ani, dar astăzi se situează la coada preferinţelor. Acest fenomen este cauzat, pe de o parte, de ultraspecializarea medicinei în ultimii ani, care le oferă medicilor rezidenţi o paletă mult mai amplă de opţiuni. În plus, chirurgia este şi una dintre specialităţile care sunt greu de privatizat, aşadar sunt foarte solicitante pentru medicul din spital. Iar din cauza programului încărcat, medicul cu greu şi-ar mai găsi timp să activeze şi în privat, spune dr. Cristina Geormăneanu, medic urgentist.
Nici medicina de urgenţă nu e departe de această situaţie, deşi în acest an locurile s-au ocupat mai repede la această specialitate. „Anul acesta s-au dat locurile pe medicina de urgenţă, dar a fost o perioadă când şi aceasta se dădea printre ultimele. Însă se întâmplă şi ca oamenii să aleagă Urgenţa şi, după un an sau doi, să se reorienteze. Renunţă la specialitate şi fac schimbări radicale, se duc spre medicina de familie, medicina muncii“, spune Geormăneanu.
Un motiv important este şi reorientarea medicilor către o medicină defensivă, care să îi „ţină la adăpost“. Pacienţii sunt din ce în ce mai agresivi, mai neîncrezători. Apelând la numeroasele surse de informaţii din era tehnologiei, vin direct cu solicitări de investigaţii şi exercită presiune asupra medicilor. Astfel, explică dr. Geormăneanu, s-a ajuns la practicarea unei medicine din ce în ce mai „defensive“.
„Există o presiune foarte mare din partea pacienţilor“
După 20 de ani în Urgenţă, dr. Cristina Geormăneanu spune că lucrurile s-au schimbat foarte mult în domeniu, dar şi mentalitatea pacienţilor a avut o influenţă majoră asupra modului de a se face medicină: „Există o teamă a medicilor de hăituire, iar tinerii se pun la adăpost, aleg specialităţi fără un risc foarte mare. Numărul de investigaţii a crescut foarte mult. De multe ori, un medic optează pentru o investigaţie chiar dacă nu este necesară. Dar face acest lucru pentru a fi acoperit, ca să poată avea dovezi dacă se trezeşte cu o reclamaţie. Cu mult mai multă uşurinţă i se dă astăzi unui pacient să facă un CT (computer tomograf)“, spune dr. Geormăneanu.
Medicii se confruntă cu o presiune foarte mare din partea pacienţilor şi a aparţinătorilor, care duce la exagerarea acestor explorări. „Există o agresivitate din ce în ce mai mare. Ne numărăm printre serviciile de urgenţă cu cele mai mari grade de adresabilitate la nivel naţional şi, nu de puţine ori, ne confruntăm cu pacienţi care vin setaţi. Nu vor consultaţii, ci pretind de-a dreptul o anumită investigaţie. Spun că au citit pe internet, nu ascultă medicul, ameninţă. A crescut neîncrederea. Majoritatea aparţinătorilor insistă să stea lângă pacient şi fac scandal pentru acest lucru, în condiţiile în care de multe ori sunt foarte mulţi pacienţi şi medicul vrea doar să îşi facă treaba cât mai bine. Mulţi vin cu patru-cinci persoane din familie. Vin mulţi pacienţi de la spitale din alte localităţi, care solicită transfer la Craiova chiar dacă nu este nevoie. Astfel, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) se aglomerează îngrozitor“, adaugă medicul urgentist.
Soluţia pentru supraaglomerarea UPU
O mare parte din pacienţii ajunşi la UPU nu prezintă o urgenţă medicală, însă vin aici cu dorinţa de a li se face anumite investigaţii. „Omul s-a învăţat să fie investigat, iar medicii fac de multe ori medicină defensivă pentru a evita agresiunile verbale, psihologice şi chiar fizice“, menţionează dr. Geormăneanu. „Mulţi pacienţi ajung la Urgenţă cu probleme cronice. În perioada sărbătorilor, am avut mulţi bătrâni cu boli cronice aduşi de membri ai familiei ca să îi interneze astfel încât ei să stea liniştiţi pe perioada sărbătorilor. Pacientul nu are nevoie de internare şi, în plus, se simte abandonat. Dar dacă le spunem acest lucru aparţinătorilor, încep să ne adreseze injurii, devin violenţi“.
Este şi una dintre cauzele supraaglomerării Urgenţei. În lipsa unui dosar electronic al pacientului, medicii din Urgenţă se confruntă şi cu o altă problemă importantă. Foarte mulţi pacienţi, în special vârstnici, vin fără documentele medicale care să le ateste bolile cronice. „Este un lucru extrem de important pentru noi. Pacienţii nu ştiu să ne spună exact sub ce tratament se află. E foarte util să văd ce patologie are în antecedente pentru a mă ocupa de urgenţa lui“.
Soluţia pentru evitarea acestor situaţii, crede dr. Cristina Geormăneanu, ar fi investiţiile reale, majore în medicina primară: „Bineînţeles că pacientul nu se duce în centrul de permanenţă, deoarece acolo, în afară de un stetoscop şi un tensiometru, nu va găsi altceva“.
