Oamenii sunt expuşi zilnic şi înghit în mod regulat anumite cantităţi de aluminiu, iar riscurile asupra sănătăţii noastre sunt încă intens discutate de către oamenii de ştiinţă.
Deşi unii spun că, în mod normal, ingerarea unor cantităţi mici de aluminiu nu este periculoasă, unele studii au asociat expunerea la cantităţi mai mari cu neurotoxicitate (efecte adverse asupra sistemului central şi periferic), boala Alzheimer şi cancer de sân. Deşi nu există suficiente date privind riscurile asociate aluminiului şi în ce circumstanţe acesta ar putea fi periculos pentru oameni, recomandarea specialiştilor este să reducem, pe cât posibil, potenţialele riscuri asupra sănătăţii printr-o expunere cât mai redusă la produse care au în componenţă aluminiu.
Aluminiul se găseşte şi în apa potabilă
Expunerea regulată a organismului uman la aluminiu este explicabilă prin diversitatea produselor în care acesta este prezent, de la mâncare la cosmetice, vase pentru gătit şi, desigur, populara folie de aluminiu. Dar cercetătorii atrag atenţia că aluminiul există chiar şi în apa pe care o bem, ajutând la purificarea sa. De asemenea, îl găsim şi în mâncărurile procesate, ca aditiv, având rol de agent emulsifiant sau colorant.
Uneori, fructele şi legumele proaspete conţin compuşi de aluminiu, întrucât activităţile umane precum mineritul au contaminat solul cu aluminiu.
Anumite produse cosmetice, în special deodorantele, conţin săruri de aluminiu pe care producătorii le folosesc pentru a maximiza efectul antiperspirantelor.
Metalul e prezent şi în vase şi ustensile pentru gătit. Însă cea mai populară formă în care îl găsim este folia de aluminiu sau caserole.
Înghiţim cam 50% din doza tolerată
Expunerea la compuşi din aluminiu în alimentaţia noastră a fost în declin în ultimii ani, conform unui raport oficial german, citează Medical News Today. Totuşi, oamenii încă înghit o cantitate destul de ridicată de aluminiu din alte surse, cantitate care poate fi periculoasă pentru sănătate.
După oxigen şi silicon, aluminiul este al treilea cel mai abundent element şi, astfel, cel mai comun metal al scoarţei terestre, spun cercetătorul Thomas Tietz şi colegii acestui într-un studiu apărut în publicaţia „Archives of Toxicology.” Autorii studiului au estimat cantitatea de aluminiu din mâncarea din Germania, combinând mai multe surse de date. Conform acestora, un adult este expus la circa 50% din doza maximă considerată ca fiind tolerată de organism, conform standardelor Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), respectiv 1 miligram per kilogram corp pe săptămână
Cantitatea este mai mică decât cea indicată de alte studii mai vechi. Totuşi, avertizează aceştia, ingerarea de aluminiu rămâne la un nivel potenţial periculos deoarece suntem expuşi şi la alte surse, nu doar la cele alimentare.
Echipa de cercetare atrage atenţia totuşi că prin folosirea antiperspirantelor, conform unei estimări precedente, se poate ajunge şi chiar depăşi doza maximă specificată de EFSA.
Atenţie la conţinutul produselor cosmetice
Oamenii de ştiinţă recomandă să verificăm dacă produsele cosmetice pe care le folosim, precum deodorantele sau pasta de dinţi, conţin compuşi din aluminiu. Dacă avem nevoie să folosim astfel de produse şi nu le putem înlocui cu altele fără conţinut de aluminiu, trebuie să evităm utilizarea zilnică.
O dietă variată şi alternarea între mărci pentru anumite produse poate ajuta la diminuarea dozei de aluminiu la care ne expunem.
De asemenea, putem reduce expunerea şi dacă evităm prepararea şi stocarea alimentelor, în special a celor acide şi sărate, în vase de aluminiu sau în folie de aluminiu.
„Folosirea unor vase care conţin aluminiu fără un strat exterior din alt material sau utilizarea frecventă a cosmeticelor cu aluminiu pot conduce la o cantitate de aluminiu care depăşeşte doza considerată admisibilă pentru consumatori de toate vârstele şi, astfel, poate duce la acumularea unor cantităţi ridicate de aluminiu în corpul uman”, conchid autorii studiului.
