Obiectivul PNL și al președintelui Klaus Iohannis este clar să determine declanșarea alegerilor anticipate, astfel că parlamentarii liberali nu vor vota următoarele două propuneri de premier, pentru ca Parlamentul să fie dizolvat, a declarat premierul demis Ludovic Orban, la Digi 24.
Întrebat ce se va întâmpla dacă PSD va face majoritate și va vota Guvernul PNL la a doua propunere a președintelui, Orban a răspuns: „Cum să votezi un guvern pe care l-ai demis? Își asumă toate riscurile”.
El a spus că joi dimineață a fost convocată conducerea PNL pentru a stabili delegația care va merge la consultările de la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, spunând că nu este un secret că obiectivul PNL este clar să determine alegeri anticipate, iar propunerea de premier va fi Ludovic Orban.
Pentru obiectivul alegerilor anticipate este nevoie de căderea succesivă a două guverne
„Parlamentarii PNL nu vor vota învestirea a două guverne succesive doar din acest motiv, pentru a ajunge la anticipate. Cei care se bucurau azi că a picat Guvernul Orban nu au înțeles că vom ajunge la anticipate și jumătate dintre ei nu vor mai fi în următorul Legislativ (…) Iar președintele a spus foarte clar că susține alegerile anticipate”, a declarat Orban.
Întrebat ce va face PNL dacă la a doua propunere din partea premierului PSD va vota Guvernul Orban, premierul demis a răspuns: „Înseamnă că nu sunt în această realitate. Nimeni nu o să înțeleagă nimic. Cum să votezi un guv pe care l-ai demis? Își asumă toate riscurile, înseamnă că că ei și-au bătut joc de români. Dai jos un guvern să pui același guvern la loc? Ar fi departe de conducita într-o democrație, dar nu îi controlăm noi. Habar nu am ce va face PSD la a doua propunere”.
Chestionat ce se va întâmpla dacă PSD va tergiversa procedurile parlamentare, astfel încât să fie depășit termenul în care pot fi declanșate anticipate, Ludovic Orban a răspuns:
„Nu poți să îți bați joc în halul ăsta de proceduri (…) Presiunea publică va fi foarte mare și orice tentativă îi va scufunda și mai tare”. „Din punctul nostru de vedere, vom grăbi cât mai mult procedurile pentru ca în perioada de 60 de zile care este prevăzută de Constituţie să reuşim respingerea a două guverne”, a precizat Ludovic Orban.
El a mai susținut că ceea ce s-a întâmplat astăzi a fost prevăzut. „Întotdeauna când iei decizii, declanșezi acțiuni, trebuie să prevezi toate variantele posibile și să stabilești care este reacția și continuarea acțiunilor tale”.
Premierul a mai spus că ţara este guvernată, chiar dacă guvernul pe care îl conduce a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură:
„Ţara e guvernată. Guvernul nu poate emite ordonanţe de urgenţă, în rest decizii, hotărâri de guvern, guvernarea efectivă, administrarea treburilor curente va fi făcută foarte profesionist şi cu foarte multă dedicare, aşa cum am făcut şi până astăzi. (…) Practic, ţara este guvernată. Chiar dacă a trecut o moţiune de cenzură, ţara este guvernată. Avem un preşedinte care a fost ales cu o majoritate zdrobitoare, care este popular şi care în mod evident e un pilon de stabilitate şi există un guvern, care chiar dacă are statut de interimar şi nu poate emite ordonanţe de urgenţă, administrează ţara”.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat un calendar rapid după ce guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură, prin consultări cu partidele, joi, care vor fi urmate „probabil” de anunțarea premierului desemnat, în cursul serii de mâine. Șeful statului a subliniat că rămâne adeptul alegerilor anticipate dar, dacă va constata că partidele parlamentare nu doresc acest lucru, va „insista” să fie votat un guvern „cu agendă reformatoare, construit de și în jurul PNL”.
Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Ce prevede constituţia:
Constituţia prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Conform Constituției, refuzul Parlamentului de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens duce la dizolvarea Parlamentului.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede Constituția.
