-1.1 C
Craiova
duminică, 24 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateConsultanţii în alăptare demontează miturile care împing mamele către biberon

Consultanţii în alăptare demontează miturile care împing mamele către biberon

„Nu mai am lapte“. „Laptele meu nu mai este bun“. „Nu pot mânca varză când alăptez“. Cât este adevărat şi cât este fals în aceste credinţe care ajung să descurajeze multe mame să îşi alăpteze copiii? Cristina Koriche şi Manuela Dumitru, consultanţi acreditaţi în alăptare, răspund la unele dintre cele mai frecvente nelămuriri ale mamelor şi oferă sfaturi preţioase care să le ajute pe acestea să le asigure bebeluşilor toate beneficiile laptelui matern. Cei doi consilieri în alăptare au răspuns invitaţiei la emisiunea „Vizita Medicală“ de la Radio Sud Craiova, difuzată în fiecare miercuri seară, de la 21.00.

GdS: De ce ajung mamele să spună că nu mai au lapte? Este corectă această afirmaţie?

Mihaela Dumitru: Parţial. Laptele mamei nu se termină peste două sau trei luni. Lactaţia, de fapt, se reglează. Depinde foarte mult cât de corect a funcţionat alăptarea, cât de eficientă a fost stimularea sânului. Dacă a mai apărut un biberon cu lapte praf din când în când, o suzetă, care sabotează lactaţia, atunci când se produce reglarea, laptele poate ajunge să fie pe minus comparativ cu nevoile bebeluşului. Copilul începe să nu se mai sature pentru că au intervenit aceşti inamici ai alăptării. Laptele nu dispare peste noapte, dar se reglează treptat. Ideal ar fi să se găsească şi cauza problemei. Dacă mama îşi doreşte să alăpteze în continuare poate reuşi, dar va avea nevoie de puţin sprijin ca să gestioneze situaţia.

GdS: Care ar fi prima lecţie pentru mama care doreşte să alăpteze?

M.D.: Primele lecţii ar trebui să fie luate încă de pe timpul sarcinii. Mamele ar trebui să fie informate, să fie pregătite pentru eventualele dificultăţi cu care s-ar putea confrunta după naştere. Pentru o ataşare corectă la sân, de exemplu, mama trebuie să fie conştientă că sunt stiluri diferite de supt la sân faţă de biberon. De multe ori, în maternităţile noastre, bebeluşul are primul contact cu biberonul. Învaţă să sugă într-un anumit mod, apoi este confuz la sân. Pe mamă o poate durea, bebeluşul nu reuşeşte să se hrănească şi plânge, se intră într-un cerc vicios. Mama zice că bebeluşul plânge pentru că nu se satură la sân, îi dă lapte praf. Astfel, cantitatea de lapte praf creşte, iar copilul se îndepărtează de sân.

Cristina Koriche.: Cel mai important semn al ataşării corecte este lipsa durerii la sân. Biberonul are alt mecanism de supt, alt flux, el poate să afecteze ataşarea corectă.

GdS: Alăptarea ideală este la cerere?

C.K.: Da, la cerere, iar în prima lună ideal este să fie la ofertă. Adică mama să alăpteze copilaşul la maximum trei ore. La început, bebeluşul este şi icteric, doarme foarte mult şi mama poate crede că nu îi este foame. Dar dacă nu îi dă lapte mai des, la ofertă, există riscul deshidratării. Copilul poate să scadă şi în greutate, iar la primul control să ajungă să i se spună că laptele său nu e bun.

GdS: Multe mame cred că trebuie să evite anumite alimente când alăptează. Este adevărat acest lucru?

C.K.: Mamele pot fi dezechilibrate din cauza acestui mit. Copilul prin lapte primeşte gusturi, arome. Alimentele nu provoacă gaze. Digestia se întâmplă în stomacul mamei. În sângele mamei se duc doar nutrienţii, vitaminele. Prin acest mit, o punem pe mamă la dietă fără să fie nevoie. Atâta timp cât nu există o cauză medicală, o alergie, o intoleranţă, mama are voie să consume alimentele pe care le consuma în mod obişnuit. Nu trebuie să restricţionăm varza, mazărea sau fasolea, cum se spune adesea. Copilaşul are colici pentru că încearcă să se obişnuiască, de fapt, cu noul mediu extrauterin, sau are diverse etape de dezvoltare. Iar mama pune asta pe seama a ce a mâncat la prânz. Dar gazele nu trec în lapte!

GdS: Există credinţa că, după un an, laptele matern „nu mai este bun“. Din această cauză, multe mame renunţă la alăptare în jurul acestei vârste.

C.K.: Aceste prejudecăţi pornesc de la persoane neinformate. Societatea, pe vremea părinţilor noştri, voia ca mama să se întoarcă la serviciu după trei luni. Şi atunci era dificil să se creeze acest ataşament între mamă şi copil, pentru că nu era încurajat. De aici au început să apară o mulţime de mituri, inclusiv cu diversificarea precoce. Nu ai cum să verifici dacă laptele mai este bun. El are o compoziţie perfectă pentru dezvoltarea bebeluşului. Apar erupţiile, copilul poate merge la creşă, iar laptele îl ajută imunologic, dar şi cu vitamine.

M.D.: Laptele matern este perfect de la prima picătură până la ultima picătură. Ideal ar fi ca ultima picătură să fie când mama şi copilul doresc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă la sân până la şase luni, iar apoi aceasta e bine să continue în paralel cu introducerea alimentelor diversificate până în jurul vârstei de 2 ani sau după, atât timp cât mama şi copilul doresc. Şi insist pe această ultimă parte: atât timp cât amândoi doresc. Nu e nimic în neregulă ca un copil să fie alăptat până la trei ani. Copilul, la această vârstă, nu mai suge la fel ca un copil de un an, poate să facă acest lucru doar o dată pe zi, iar acele câteva guri de lapte sunt în continuare foarte concentrate în anticorpi, foarte utili în această perioadă când copilul intră în colectivitate.

Răspunsurile detaliate ale consultanţilor în alăptare le puteţi afla ascultând înregistrarea integrală a emisiunii „Vizita Medicală”, disponibilă mai jos:

Vizita Medicala – 19 februarie 2020

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS