Euro a depăşit 4,80 lei pentru un euro, de aproape o săptămână. De atunci, moneda naţională se depreciază în raport cu valuta europeană. Care sunt motivele şi până unde va merge deprecierea monedei naţionale?
„Pe de o parte, cred că este o evoluţie conjuncturală, generată de conjunctura politică. Sunt situaţii care au mai fost întâlnite în istoria recentă. A mai fost o situaţie similară în 2012, tot o conjunctură politică. Este normal ca pieţele să reacţioneze. Pe de altă parte, este o situaţie în regiune, pe pieţele regionale, din cauza a ceea ce se mediatizează acum în regiune. Este vorba despre coronavirus, care a fost descoperit şi în Italia, şi în alte zone“, a precizat Cristi Spulbăr, profesor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA), prezent la Economia Sudului, de la Radio Sud. Deprecieri ale monedelor naţionale s-au produs, în ultima săptămână şi în Ungaria, Polonia, Cehia. Deci evoluţia leului în raport cu euro se datorează celor două elemente: conjuncturii politice din România şi evoluţiei pieţelor regionale.
Euro a fost cotat miercuri de BNR la 4,8074 lei pentru un euro. Leul s-a depreciat şi în raport cu alte valute, în special în raport cu dolarul şi francul elveţian. Specialistul invitat la Radio Sud a precizat că evoluţia cursului leu-euro va depinde în continuare de evoluţia politică din România şi de turbulenţele de pe pieţele regionale.
Şi inflaţia ne afectează serios viaţa
Profesorul de la FEAA, specialist în piaţa valutară, a precizat că evoluţia cursului leu-euro nu are un impact major în economie. În opinia lui, deprecierea leului în raport cu leul nu este semnificativă. Sunt afectate persoanele care au rate în valuta europeană. Mai sunt afectate şi persoanele care au contracte de leasing, de internet şi telefonie mobilă exprimate în euro şi cei care plătesc diverse servicii exprimate în euro.
În schimb, evoluţia unui alt indicator este importantă pentru întreaga societate. Este vorba despre rata inflaţiei. „Prognozele de inflaţie afişate de BNR pentru anul 2020 situate între 3 şi 4% ne afectează puterea de cumpărare. Inflaţia ne mănâncă din venituri. Să ne uităm la preţul cărnii, la preţul ouălor şi al altor produse“, a spus Cristi Spulbăr, la emisiunea Economia Sudului, de la Radio Sud.
El a precizat că puseele inflaţioniste apar atunci când guvernanţii măresc haotic pensiile şi salariile bugetarilor. Masa monetară în plus din economie generează inflaţie.
