Pe perioada situației de urgență, guvernul vrea să acorde sprijin financiar firmelor care trimit angajații în șomaj tehnic. Vom explica în cele ce urmează care este mecanismul de acordare a sprijinului de la stat și ce condiții trebuie să îndeplinească firmele care solicită acest sprijin. Este vorba despre o indemnizație pe care guvernul o acordă din fondul asigurărilor pentru șomaj, dacă angajatorul întrunește anumite condiții. Practic, indemnizația se acordă firmelor de către stat, dar tot din banii colectați de la firme în bugetul respectiv. Este vorba despre Contribuția Asiguratorie pentru Muncă (CAM), de 2,25% din fondul de salarii. Această contribuție este plătită lună de lună către stat de orice firmă care are slariați cu forme legale.
Pe perioada în care firmele suspendă contractele individuale de muncă ale salariaților și îi trimit în șomaj tehnic, angajatorii pot primi 75% din salariul de bază al fiecărui angajat. Cu anumite limite și în anumite condiții.
Indemnizatia pentru somaj tehnic este purtatoare de taxe
Angajații trimiși în șomaj tehnic vor primi 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut pe economie. Nivelul sprijinului de la stat nu poate depăși 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Pentru anul 2020, acest câștig salarial mediu brut care a stat la fundamentarea bugetului a fost de 5.429 de lei.
Potrivit OUG 30/2020, pentru personalul aflat in somaj tehnic se calculeaza contributii si impozit pe venit. La art. XI din OUG 30 se arata ca indemnizația este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale obligatorii, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul indemnizației de la stat, „calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj”.
Dosarele pentru solicitarea indemnizatiei de la stat se depun la AJOFM.
Firmele trebuie să declare că le-au scăzut afacerile cu 25%
Firmele afectate de decretul privind situația de urgență sau de situația economică a momentului pot cere de la stat acordarea indemnizației de 75% din salariile persoanelor trimise în șomaj tehnic într-o situație anume. Adică, firmele trebuie să depună o declarație pe propria răspundere că în această perioadă a situației de urgență le-a scăzut cifra de afaceri cu cel puțin 25%, conform anunțului făcut de guvern.
Birocrația continuă: nu ești „afectat“ dacă nu ai Certificat!
Partea mai puțin plăcută pentru firme aflate în situație financiară dificilă din cauza încetinirii sau opririi activității este aceea că, pentru a beneficia de la stat de indemnizația de 75% din salariu, mai este nevoie de o hârtie. De un document birocratic. Nu este suficient un decret prezidenţial prin care s-a dispus oprirea activității unor unități economice (baruri, restaurante, cafenele și altele). Nu este suficient să declare antreprenorii că au veniturile diminuate cu cel puțin 25%. Mai este nevoie de o hârtie. Se numește Certificat de situatie de urgenta.
Reprezentanții Guvernului au precizat joi seară, că acel certificat se obține de la Ministerul Economiei, gratuit. Se poate obtine on-line.
Banii pentru ajutorul de șomaj se plătesc în termen de 30 de zile de la depunerea documentației. Dacă nu sunt suficienți bani în bugetul asigurărilor pentru șomaj vor fi folosite fonduri europene.Potrivit ministrului economiei, Virgil Popescu, sprijinul de la stat pentru şomajul tehnic se va acorda companiilor afectate direct de implementarea ordonanţei militare, care a închis activităţile în restaurante, baruri, cafenele, precum şi celor cu încasări scăzute cu cel puţin 25%.
Hârtia care dovedește că legea există. Un alt certificat, pentru alte firme
Dar firmele care doresc se fie exonerate de la plata unor chirii sau de la onorarea unor contracte de producție trebuie să obțină un alt certificat. Este vorba de Certificatul de forță majoră si este diferit de Certificatul pentru situatii de urgenta. Certificatul de forta majora se obtine de la camerele de comerț. Pentru obținerea acelui document trebuie ca, în mod obligatoriu, firmele solicitante să aibă trecute în contractele cu terții o clauză de forță majoră. Cu acea documentaţie și cu decretul prezidențial la dosar pot cere acel Certificat. Dar nu se încheie aici birocrația. Pentru emiterea unui Certificat de forță majoră se percepe o taxă de către camerele de comerț județene sau de Camera de Comerț și Industrie a României.
La Dolj, taxa este de aproximativ 2.500 de lei pentru fiecare certificat emis. Adică, aproximativ 518 euro trebuie să plătească fiecare firmă aflată la ananghie din punct de vedere financiar pentru un document care să ateste o situație evidentă: prin lege s-a închis activitatea unor firme. Deci forța majoră a fost impusă prin acte normative cu aplicabilitate imediată. Culmea „sprijinului“ este pentru firmele mici. De exemplu, o societate mică, ce are de plată o chirie de 500 de euro pe lună, iar firma este obligată să își oprească activitatea, prin forța decretului, trebuie să plătească o taxa de 518 euro pentru a obține derogarea de la plata celor 500 de euro drept chirie. Deși situația forței majore este evidentă.
Antreprenorii se plâng de inutilitatea documentelor cerute
Faptul că sunt puși pe drumuri pentru un document inutil, dar obligatoriu, i-a determinat pe unii antreprenori craioveni să reacționeze în spațiul public. „Eu nu reușesc să mai înțeleg nimic din România asta. Bine, mă plâng de câteva zile și poate, totuși, am eu un grad mai scăzut de înțelegere.
Să obții un certificat de situație de urgență, de la o instituție a statului român, într-o Românie în care președintele decretează asta, adică legiferat. Deci noi, antreprenorii, că tot nu avem ce face în perioada asta, nu avem destule probleme, trebuie să punem niște hârtii într-un dosar și pe baza lui să obținem un certificat prin care să demonstrăm statului român că e legal ce a legiferat. Sau cum?“, a precizat un antreprenor craiovean pe o rețea de socializare.
Un alt antreprenor craiovean s-a plâns de măsura birocratică a declarației pe propria răspundere că cifra de afaceri a firmei a scăzut cu cel puțin 25%. „Bănuiam că din orice măsură pe care o vizează guvernul, nu poate lipsi o hârtie, ceva. Fie ea o declarație. Vă dați seama ce e în mintea lor: ne bănuiesc că ne apucăm să trimitem oameni în șomaj așa, că pe-o toană. De plictiseală ne doream să mai dăm o declarație pe proprie răspundere! Semnată, ștampilată și prinsă în dosar cu șină! A câta oară, autoritățile tratează antreprenorii cu prezumția de intenție de fraudă!?“, a spus alt antreprenor craiovean, tot pe o rețea de socializare.
Marii angajatori vor bani de la guvern pentru șomaj tehnic
Ford Craiova a anunțat zilele trecute că de pe 19 martie majoritatea angajaților vor intra în șomaj tehnic până pe 5 aprilie. Fabrica din Craiova are peste 6.000 de angajaţi. Ulterior, la solicitarea GdS, Ford și-a nuanțat declarația. Nu toți angajații intră în șomaj tehnic, ci unii vor fi chemați la serviciu. Printre cei care vor lucra în fabrică, prin rotație, se numără și ucenici. Ford are sute de ucenici, pentru care statul român le plătește 2.250 de lei pe lună, pentru fiecare ucenic, potrivit legislației în vigoare.
Din comunicarea Ford reiese că producătorul auto cere statului român să îi plătească și șomajul tehnic pentru angajații care stau acasă. Deci 75% din salariul de bază al fiecărui angajat.„Așa cum am confirmat, începând de azi (joi, 19.03.2020 – n.r.), majoritatea angajaților noștri se află în șomaj tehnic. Avem un număr limitat de persoane (inclusiv ucenici) care vor veni sporadic la fabrică în următoarea perioadă pentru a realiza activități esențiale, în totală concordanță cu rigorile legale în vigoare. Lucrăm împreună cu autoritățile române la toate detaliile legate de plata angajaților noștri, inclusiv a ucenicilor, în lumina legislației în curs de adoptare de către guvern“, au comunicat joi seară reprezentanții Ford România, la solicitarea GdS.
