GdS a scris în 2019 despre scandalul licitaţiei de 1,7 milioane de euro
referitoare la biosenzorii pentru diabet care vor fi asiguraţi în Oltenia.
Dispozitivele, fabricate în China şi mai ieftine decât cele americane, au
intrat pe piaţa locală printr-o mică firmă de apartament. Primii
beneficiari reclamă că acestea dau erori mari de citire a glicemiei, ducând
la administrare greşită a tratamentului şi punând în pericol viaţa multor
copii diabetici. „Braţul fetiţei avea puroi!“, spune revoltată o mămică,
după ce a folosit senzorii. Reprezentantul firmei care a câştigat
contractul promite că vine în scurt timp cu răspunsuri.
Programul Naţional de Diabet din zona Olteniei stă pe un butoi cu pulbere. Mai mulţi beneficiari ai dispozitivelor medicale de monitorizare continuă a glicemiei au semnalat GdS că aceste aparate, produse în China, dau rateuri mari, punând în pericol viaţa pacienţilor. GdS a scris pe larg despre acest subiect în 2019. Unul dintre centrele regionale prin care se derulează programul referitor la diabetici a fost stabilit la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Craiova, la care au fost arondate judeţele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Vâlcea, Argeş şi Teleorman. Dispozitivele au fost achiziţionate prin licitaţie, care a durat însă foarte mult, peste un an de zile.
Licitaţia, câştigată de o firmă de buzunar
Contractul pentru biosenzori, în valoare de peste 1,7 milioane de euro, a
fost câştigat de o firmă de buzunar din Ilfov, Elpis Logic Business SRL. Ca
să ne facem o idee despre societatea care a câştigat contractul, trebuie să spunem că ea a fost înfiinţată în 2011 şi că, în ultimii cinci ani, a
raportat la fisc o cifră de afaceri cuprinsă între 200.000 şi 400.000 de
lei, având profituri cuprinse între 10.000 şi 117.000 lei. Practic, firma
a dat lovitura cu contractul de la SJU Craiova, care este de 20 de ori mai
mare faţă de cifra sa de afaceri anuală. Biosenzorii oferiţi sunt de
producţie chineză, model CT-100B, realizaţi de compania Zhejiang POCTech Co. Ltd. Tehnologia este următoarea: senzorii se implantează sub piele cu ajutorul unui dispozitiv, iar aceştia vor monitoriza glicemia continuu; valorile glicemiei sunt transmise unui dispozitiv, iar în baza acestora se administrează tratamentul cu insulină. Dacă valorile citite sunt greşite, tratamentul administrat este greşit, iar pacienţii riscă probleme grave de sănătate, spun părinţii copiilor înscrişi în program.
Chinezii au luat faţa americanilor, la SJU Craiova
Mămica unei fetiţe diagnosticate la cinci ani cu diabet zaharat tip 1
insulino-dependent ne-a povestit cât de importantă este o tehnologie de
acest tip, care mai trebuie însă să şi funcţioneze corect. „Un copil cu
diabet insulino-dependent are nevoie de minimum patru injecţii pe zi şi cel puţin şapte testări ale glicemiei. Toate acestea înseamnă 11 înţepături pe zi, ceea ce provoacă copiilor traume şi fobii când vine vorba de ace,
seringi, analize sau personal medical. Aceste înţepături multiple, în toţi
aceşti ani, au făcut ca degetele ei fine, de copil, să nu mai aibă un
aspect obişnuit. Sunt puţin umflate, piele este mai tare şi plină de mici
cicatrici. Soluţia evitării acestor înţepături multiple este un sistem de
monitorizare“, a spus Adela Căpăţână, din Drobeta Turnu-Severin. Tehnologia era până acum livrată pe piaţa din România de americani. Firma Elpis a acreditat însă anul trecut senzorii PocTech CT-100 de producţie chineză, care sunt mai ieftini, şi aşa a reuşit să câştige licitaţia organizată de SJU Craiova, de care beneficiază bolnavii de diabet.
„Braţul fetiţei avea puroi!“
Adela Căpăţână a povestit cum s-au comportat biosenzorii de producţie
chinezească, ataşând şi câteva fotografii. Valorile sunt mult diferite faţă
de alte dispozitive de control. Pe scurt, ar exista probleme cu conexiunea
receiver-ului, bateria şi citirea glicemiei. „Ca să constatăm că senzorii
nu funcţionează în parametri, trebuie să consultăm graficul de la sfârşitul
celor şapte zile de funcţionare, spune reprezentantul firmei. Nu înţeleg!
Trebuie să purtăm un senzor şapte zile chiar dacă nu merge, ca să putem
avea acele informaţii, să putem să-l schimbăm? Aceşti senzoti dau diferenţe foarte mari când glicemia se ridică peste 190 şi trebuie tot timpul să verifici din deget, că nu poţi avea încredere în senzor. Iar la un hipo de 70 se blochează şi trebuie înlocuit senzorul. La cel de-al treilea senzor, braţul fetiţei avea puroi, urmat şi de o durere cumplită. La cel de-al patrulea senzor (pe celălalt braţ, pe care a stat doar o zi), a făcut
alergie“, mai spune femeia. Medicul la care au mers le-ar fi recomandat să renunţe la senzori dacă nu sunt mulţumiţi, „fără a încerca o altă soluţie“. Părintele mai afirmă că a făcut comparaţie senzorilor chinezeşti cu un alt produs, mai scump, pe care l-a cumpărat. „Senzorii PocTech-100 sunt un eşec. Fiind şi pandemie, persoanele cu diabet sunt la risc“, a mai afirmat ea.
Linia de urgenţă, deservită de un singur om
O altă persoană, Daniela Călugăriţa, spune că părinţii copiilor cu diabet
comunică foarte greu cu reprezentanţii Elpis, firma furnizoare. Medicul
care a montat senzorii ar fi creat un grup pe WhatsApp în care a fost
introdus şi Adrian Cotonea, reprezentantul Elpis, dar acesta este foarte
greu de găsit. Numărul din grup ar fi cel de „helpline“. „Pe acest grup,
părinţii, în nenumărate rânduri, au reclamat diverse probleme, dar
reprezentantul răspunde cu citate din manualul de utilizare sau doreşte să
discute cu noi telefonic. Sunt mai mulţi părinţi care au sunat, dar
lămuririle şi explicaţiile nu sunt suficiente. Un alt aspect este
următorul: acest helpline ar trebui să funcţioneze 24/24 şi 7/7 şi nu este
aşa. Sunt persoane care au intrat foarte greu în legătură cu acest
„ajutor”“, spune Daniela Călugăriţa. De altfel, GdS a sesizat încă de anul trecut că linia de „helpline“ ar putea fi o problemă. Pe de altă parte, întrebaţi anul trecut de jurnaliştii GdS cum au evaluat capacitatea de asistenţă tehnică de urgenţă a firmei Elpis, aceştia au răspuns că „au completat o declaraţie pe proprie răspundere“ că îndeplinesc această cerinţă. „Este una dintre cele mai proaste alegeri pe care am putut să o facem pentru copiii noştri, cu gândul că avem şi noi din partea statului ceva de care să ne folosim. Păcat că nu este ceea ce trebuie şi am folosit copiii ca pe cobai…“, spune Geanina Urucu. „Au fost mămici disperate care l-au sunat pe domnul Cotonea şi nu l-au găsit“, spune altcineva.
Reprezentantul firmei promite că vine cu răspunsuri
Un alt părinte spune că poate demonstra cu desfăşurătorul apelurilor că,
într-o zi, l-a sunat de peste 20 de ori pe reprezentantul firmei Elpis. La
rândul său, Adrian Cotonea a spus că va răspunde întrebărilor GdS. Pe lângă întrebările noastre, am redirecţionat către reprezentantul firmei Elpis peste 20 de întrebări puse de părinţi, strict aplicate la manualul de
utilizare a biosenzorilor, ramânând ca acesta să răspundă în timp util.
Adrian Cotonea a precizat pentru GdS că va veni în curând cu un răspuns
amănunţit la toate problemele semnalate. Şi managerul SJU Craiova spune că aşteaptă explicaţii. „Ne-au semnalat şi nouă problemele respective. Am luat legătura cu firma respectivă şi urmează să primim un răspuns“, ne-a declarat Teodor Sas, managerul SJU Craiova.
