Consiliul Fiscal consideră că scenariul fundamentat de Guvern, cu un declin al PIB real cu 1,9%, este foarte optimist. Consiliul Fiscal sugerează încă două scenarii, cu contracţii ale economiei de 4 – 6%, repectiv 8 – 9%. Deficitul bugetar ar putea urca la peste 10% din PIB, informeaza Mediafax.
Consiliul Fiscal şi-a prezentat opiniile cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2020
Rectificarea bugetară survine în condiţiile anunţării de către Guvern a unor circumstanţe extraordinare determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2.
Consiliul Fiscal validează manifestarea acestor circumstanţe extraordinare şi consideră că situaţia curentă reclamă realizarea unei rectificări bugetare care, pe de o parte,
să sprijine lupta contra pandemiei şi, pe de altă parte, să atenueze impactul economic şi social al acesteia.
Instituţia spune că magnitudinea şocului pandemiei, ce a condus la închiderea parţială a economiilor, este însoţită de incertitudini foarte mari; riscul prevalent este de a se
produce o deteriorare mai accentuată a activităţii economice în raport cu evoluţia anticipată. Criza economică are o dimensiune socială acută provocată, în principal, de
pierderea locurilor de muncă.
Impactul cererii externe isi va spune cuvantul
Impactul căderii cererii externe, dificultăţile în finanţare şi întreruperile în lanţurile de producţie vor afecta în mod considerabil economia românească din cauza
dezechilibrelor sale interne şi externe. Acumularea unor deficite bugetare şi externe mari în anii anteriori, coroborate cu nivelul foarte redus al veniturilor fiscale, au creat
un spaţiu fiscal-bugetar foarte scăzut şi o marjă de manevră foarte constrângătoare pentru politicile economice din România.
Din judecarea datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, care este construit pe un declin al PIB real cu 1,9%,
este foarte optimist.
Un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8%-9%
Pornind de la analizele INS privind impactul economic al pandemiei, de la referinţa istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008 şi de la alte date
disponibile, Consiliul Fiscal apreciază că este prudent şi necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o
contracţie a PIB real plasată în intervalul 4%-6%, şi un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8%-9%.
În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3%-7,45% din PIB, faţă de cel prognozat de
Guvern de 6,7% din PIB. În condiţiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1%-8,9% din PIB
considerând o contracţie de 4%-6% a PIB real, ajungând până la 9,9%-10,4% din PIB în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, de 8%-9% în termeni
reali.
Deficitele mari ar ingreuna finantarea
Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilităţii de finanţare. Aceasta, în contextul în care accesul la resurse pe pieţele externe devine din ce în
ce mai problematic – mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanţare al României se majorează de la circa 8,6% din
PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% şi 14,3% din PIB în funcţie de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 mld. lei şi 144,3 miliarde de lei.
Deşi regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanţare comportă provocări foarte mari pentru România. Provocari ce derivă din
capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne. Din incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării pe pieţele externe. Precum si din costul finanţării, nivelul scăzut şi
posibila deteriorare a ratingului suveran, informeaza Mediafax.
Ce spune Consiliul Fiscal despre programele de sprijinire a economiei
Consiliul Fiscal apreciază că programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiţionate de existenţa surselor de finanţare. Dar şi de
nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu.
Trebuie subliniat că accesul la finanţare (în vederea finanţării fluide a deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice care ajunge la scadenţă) este determinant pentru
posibilităţile de acţiune în domeniul politicii fiscal-bugetare. În acest context, comunicarea din timp a planurilor de politică fiscal-bugetară care să indice, în special pentru
pieţe, o traiectorie sustenabilă pe termen mediu a poziţiei finanţelor publice este esenţială pentru parcurgerea acestei perioade extraordinar de dificile.
În opinia Consiliului Fiscal, este necesară o abordare care permite acţiunea stabilizatorilor automaţi şi măsuri fiscal-bugetare pentru a atenua impactul sever al contracţiei
economice, concomitent cu anunţarea cât mai repede a unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară începând cu anul 2021. Consolidarea bugetară în anii ce vin cere
creşterea veniturilor bugetare provenind din economia internă.
Aplicarea legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar
Consiliul Fiscal atrage din nou atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar. Aceasta imposibilitate se va vedea în anul 2021, faţă de nivelul din anul curent. In condiţiile în care acesta este periculos de înalt. Revenirea la o traiectorie sustenabilă a poziţiei finanţelor publice, mai cu seamă având în vedere consecinţele economice ale pandemiei, reclamă o asumare publică neîntârziată a reconsiderării calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor.
Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanţare a României impune luarea în considerare a tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare.
Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin, îl va genera. Acţiunea unui vaccin va
termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul şi încrederea pe pieţe şi în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanenţa unor efecte nefaste. A unor sechele, schimbări structurale ce vor influenţa dinamici viitoare, spune Consiliul Fiscal. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor ante-pandemie.
