Prof. dr. Doina Anca Pleşca, Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, arată într-un interviu acordat MedicHub cum se manifestă infecţia cu SARS-CoV-2 la copii şi cum ar trebui aceştia trataţi.
Sunt copiii mai sensibili la SARS-CoV-2?
A.P: Ca şi adulţii, copiii expuşi la coronavirus vor fi infectaţi, urmând să dezvolte boala într-o manieră total diferită comparativ cu adulţii. Este foarte important să subliniem că, din totalul cazurilor înregistrate până în prezent în lume, copiii au reprezentat un procent foarte redus, de doar 2% din cazuri în China, 1,2% în Italia şi 1,7% în SUA. În acelaşi timp, datele obţinute din China, Europa şi SUA arată că infecţia cu COVID-19 la populaţia pediatrică se caracterizează prin manifestări clinice mai puţin severe în comparaţie cu populaţia adultă.
Studiu: Peste 90% dintre copii erau asimptomatici sau cu forme ușoare de boală
Astfel, într-un studiu realizat în China pe un lot de 2143 de cazuri pediatrice a rezultat că peste 90% dintre pacienţi au fost asimptomatici sau au prezentat forme uşoare/medii de boală. 5,2% dintre copiii cuprinşi în studiu au prezentat forme severe şi doar 0,6% au prezentat forme critice de boală comparativ cu 19% în populaţia adultă.
Un alt studiu preliminar, referitor la infecţia cu COVID-19, care a cuprins 2.572 de copii, publicat de Centrul de Control al Bolilor (CDC) din SUA, în aprilie 2020, menţionează că, în comparaţie cu adulţii, numărul copiilor internaţi a fost extrem de redus, aceştia fiind asimptomatici sau prezentând forme uşoare de boală. Pornind de la aceste constatări, oamenii de ştiinţă au lansat ideea potrivit căreia copiii sunt mai puţin vulnerabili la efectele infecţiei cu COVID-19 comparativ cu populaţia adultă. Trebuie subliniat că un rol important în progresia bolii către forme severe/critice îl reprezintă vârsta pacientului, sexul, rasa, statusul imunologic, comorbidităţile asociate, terapiile cronice administrate.
Simptomele la copii
Care sunt primele simptome pe care le poate avea un copil şi pe care ar trebui să le recunoască un medic pediatru atunci când se confruntă cu un astfel de caz?
A.P: În studiul publicat de Dong şi colab., care a inclus 2143 de copii diagnosticaţi cu infecţie COVID-19 (istoric de expunere, manifestări clinice, teste de laborator), cele mai frecvente simptome descrise au fost tusea (48,5%), hiperemiafaringiană – gât roșu – n.r.(46,2%) şi febră de cel puţin 37,5 grade C (41,5%). Alte simptome apărute au fost diareea (8.8%), astenia (7.6%), rinoreea (7.6%) şi vărsăturile (6.4%).
Pe de altă parte, studiul realizat de CDC, care a inclus un număr de 2500 copii cu COVID-19 pozitiv, a arătat că aceştia prezintă febră, tuse şi scurtarea respiraţiei mai rar comparativ cu adulţii infectaţi. Acelaşi studiu a arătat că sugarii cu COVID-19 au fost spitalizaţi mult mai frecvent comparativ cu celelalte grupe de vârstă pediatrică, fiind principalii candidaţi la forme mai grave de boală. Tot în acelaşi studiu, s-a observat că 57% dintre pacienţi erau de sex masculin, sugerându-se că ar exista nişte „factori biologici specifici”, care determină o susceptibilitate crescută la bărbaţi.
Motive pentru afectarea mai scăzută a copiilor
Sunt specialişti care spun că, la copii, formele de COVID-19 sunt mai uşoare pentru că ei sunt încă în perioada de protecţie a vaccinurilor. Cât de adevărat este acest lucru?
A.P: Cele mai frecvente explicaţii legate de comportamenul copiilor la infecţie ar fi:
Expunerea repetată a copiilor la infecţii virale (VSR) induce răspunsuri imune semnificative, exprimate prin niveluri crescute de imunoglobuline, care pot să fie îndreptate şi împotriva noii infecţii cu SARS-CoV-2, comparativ cu adulţii.
Maturarea imunităţii umorale/celulare la copii nu este complet dezvoltată. Acest comportament poate fi unul dintre mecanismele care conduce la absenţa răspunsurilor imune exagerate din cadrul infecţiei virale, respectiv eliberarea exagerată de mediatori proinflamatori (cytokine) care acţionează la nivelul plămânilor.
Iar copiii asociază rar comorbidităţi.
Tratamentul, în funcție de forma bolii
Care este tratamentul pentru copiii care sunt infectaţi cu SARS-CoV-2? Se aplică acelaşi tratament ca pentru adulţii infectaţi?
A.P: În prezent, nu există un tratament antiviral specific recomandat în infecţia cu SARS-CoV-2 şi, de asemenea, nu există un vaccin. Majoritatea nou-născuţilor, sugarilor şi copiilor prezintă forme uşoare/moderate de boală sau este asimptomatică. În acest context, terapia recomandată constă în măsuri generale (aport de lichide şi electroliţi, alimentaţie adecvată vârstei, antitermice (Paracetamol la valorile curbei termice de peste 38 grade C, oxigenoterapie – în caz de saturare, antibioterapie pentru situaţiile în care apar suprainfecţii bacteriene.
Formele care evoluează cu detresă respiratorie severă impun abordări terapeutice precum administrarea de surfactant, inhalaţii cu oxid nitric, ventilaţie mecanică (în cazuri critice). Nou-născuţii şi copiii nu necesită, de regulă, terapie antivirală, deşi, în literatură, există păreri diferite. Administrare de plasmă obţinută de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 poate să reprezinte o alternativă terapeutică de viitor.
Care sunt soluţiile actuale pentru diminuarea transmiterii virusului?
A.P: Pacienţii pediatrici infectaţi cu SARS-CoV-2 ar putea să nu aibă febră sau tuse, de cele mai multe ori fiind asimptomatici sau prezentând forme uşoare de boală. Distanţarea socială şi comportamentele preventive de zi cu zi rămân importante pentru toate grupele de vârstă, deoarece pacienţii cu boală mai puţin gravă şi cei fără simptome joacă un rol important în transmiterea bolii.
