Tot satul s-a adunat în localitatea Drăghiceni în week-end, unde „s-a pescuit“ cu coșurile, după ce barajul de apărare din comună a fost golit. La scurt timp însă a rămas doar peștele mic, iar câțiva localnici, oripilați de cele întâmplate, au sesizat autoritățile.
Mai multe fotografii în care sunt surprinși pești morți în barajul de la Drăghiceni, rămas fără apă în week-end, au alertat autoritățile. La începutul acestei săptămâni au pornit în control: Prefectura Olt, Agenția pentru Proptecția Mediului, Garda de Mediu, inspectorii ANPA etc., semnalându-se în localitatea olteană „un dezastru ecologic“.
La fața locului s-au putut, într-adevăr, observa tone de pește mort sau aproape mort, luni, 11 mai 2020, în urma intervenției autorităților, sute de kilograme de pești fiind „culese“ și transferate în lacurile din apropiere. E vorba de foarte mult puiet de caras rămas în nămol, după secarea barajului, însă „accidentul“ ar fi fost, în fapt, provocat de cineva care a montat la gura de golire o sită deasă care nu le-a permis peștilor, nici celor mai mici, să migreze în aval. Vinovatul nu a fost încă depistat.
„Barajul de la Drăghiceni are rol de atenuare a viiturilor“
Lacul de la Drăghiceni, așa cum este, de fapt, cunoscut, le servește oamenilor de zeci de ani și pentru adăparea animalelor, tocmai din acest motiv secarea lui este un eveniment tragic la nivelul localității. A fost, însă, construit ca dig de apărare a orașului Caracal în eventualitatea inundațiilor, iar necesitatea operațiunilor de verificare și intervenție pentru ca autoritățile să se asigure că-și îndeplinește rolul au dus la evenimentul de acum, respective la golire.
Deși știu cu ce scop a fost construit, oamenii din Drăghiceni s-au obișnuit însă cu acest lac și au aceptat cu greu cele întâmplate.
Surprinși au fost, însă, și cei de la Agenția pentru Protecția Mediului, dar de comportamentul sătenilor, care i-au privit pur și simplu cum se chinuie să salveze din puietul de caras rămas aproape pe uscat, pompând mai întâi apă dintr-o sursă din apropiere, pentru a putea să preia peștii și să-i transfere. Nimeni nu știe, în schimb, cine a pus plasele la gura de golire, chiar dacă scopul este evident, iar efectele, dezastroase. Specialiștii de mediu spun de asemenea că popularea cu pește s-ar fi realizat în mod natural și ar fi făcut-o păsările, care au dus pe picioare icrele, nefiind vorba de intervenția cuiva în acest scop.
Sute de kilograme de pește au rămas în nămol chiar și după intervenția celor care au și salvat o bună parte din puiet. O parte a fost strâns deja și dus spre incinerare, după ce comisarii Gărzii de Merdiu au trasat administratorilor barajului, cei de la Sistemul ed Gospodărire a Apelor Olt, sarcina de a curăța locul.
După ce SGA își va fi îndeplinit obiectivul, se va proceda la reumplerea barajului, însă pentru ca apa să atingă din nou nivelul de dinainte de golire este nevoie de precipitații.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au anunțat că vor comunica despre verificările realizate în teren prin intermediul unui comunicat de presă, însă acesta nu a ajuns până la momentul redactării articolului