La peste o jumatate de secol de când Marilyn Monroe facea furori in „Domnii prefera blondele“, aceasta teorie pare sa fie in continuare valabila.
Plecând de la ipoteza ca mass-media contribuie in mod decisiv la aceasta „slabiciune“ a reprezentantilor sexului tare pentru buclele blonde, un grup de cercetatori americani a examinat toate ziarele si revistele mondene, de la Vogue la Playboy, iar rezultatul a fost clar: 30 la suta dintre doamnele fotografiate erau blonde. Debutul acestui an a marcat o revenire in forta a blondelor, fie ele naturale sau „contrafacute“, aceasta fiind o dovada clara a faptului ca asa-numita „blonde power“ inca exista si este mai eficienta ca niciodata.
Blondele in istorie
In plus, desi doar o femeie din 20 este blonda natural, cel putin una din trei reprezentante ale sexului frumos se prezinta cu o podoaba capilara aurie, si asta gratie zecilor de sortimente de vopsea. La urma urmei, dintotdeauna, blondul este sexy, inegalabil si tineresc. Pe scurt, blondul inseamna putere. Dupa cum spune Joanna Pitman in cartea sa „Totul despre blonde“, inca din antichitate blondele au avut „mai multa trecere“ la reprezentantii sexului tare. Nu e deloc intâmplator ca Afrodita, zeita frumusetii si a iubirii la greci, rebotezata Venus de romani, era reprezentata cu un superb par blond in opera sculpturala a grecului Praxiteles, in anul 360 i.Hr. Mitul blondelor a luat nastere cu ea. Se credea ca parul blond accentueaza inocenta si chiar divinitatea celor care se credea ca o au, cu toate ca nu toti zeii greci erau blonzi. Fascinatia artistilor pentru parul blond l-a facut pe pictorul Rafael sa creada ca si Fecioara Maria era blonda. Tot de la Afrodita, Boticeli a lansat moda parului blond la Venetia. Femeile din Roma antica obisnuiau sa-si vopseasca parul cu cenusa de fag si grasime de crocodil. Daca nu aveau grasime de crocodil, foloseau grasime de capra. Elementele de decolorare contineau substante otravitoare care afectau parul. Deseori, doamnele impatimite de moda ramâneau chele si trebuia sa cheltuiasca multi bani pentru peruci naturale foarte scumpe. O peruca blonda cu pudra aurie era un articol de lux. La rândul lor, vechii greci se dadeau si ei in vânt dupa parul blond. Femeile isi decolorau pletele brune cu urina de magar, doar pentru a fi pe placul partenerilor lor.
Blondele mileniului III
Fiecare epoca a conferit o alta semnificatie pletelor blonde. De la Petrarca (1304-1374) care a elogiat cositele blonde ale Laurei, la anii ’30, când mitul parului blond era legat de cel al rasei ariene in Germania nazista, si pâna la divele hollywoodiene, de la Marlene Dietrich la Marilyn Monroe, care a preferat sa isi vopseasca blond platinat insipidul sau par castaniu. Obsesia pentru blond continua si in zilele noastre, când de pe copertele revistelor sau de pe micile ecrane ne zâmbesc „blondine“ fierbinti, care de care mai seducatoare. Este suficient sa aruncam o privire spre cinematografie sau muzica, unde asa-numita „blonde power“ este clar la ea acasa, infiderent daca divele sunt blonde natural sau nu. De la serafica Scarlett Johansson la Uma Thurman, de la superba Cameron Diaz la Renée Zellweger, de la aristocratica Gwyneth Paltrow la debutanta Naomi Watts, ca sa nu mai vorbim de o „sexy bomb“ precum Pamela Anderson, lumea filmului si-a ales deja reginele. Si ca sa nu se lase mai prejos, si muzica are reginele sale blonde, de la Shakira la Britney Spears, de la Anastacia si pâna la Gwen Stefani.
