Pentru pacienții cu boli respiratorii, pandemia Covid-19 produce o stare de îngrijorare în plus, chiar mai mare decât în rândul majorității populației, având în vedere efectele pe care le are noul coronavirus asupra plămânilor pacienților infectați cu virusul Sars-Cov2. Specialiștii spun, însă, că pacienții cu maladii respiratorii cronice nu au un risc de infecție cu noul coronavirus mai mare decât cel al populației generale. Totuși, în cazul unei infecții, sunt mai expuși formelor mai severe de boală. Astmul moderat și sever se află în lista de comorbidităţi care pot complica evoluţia COVID-19.
Ghid online pentru pacienți
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), împreună cu Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Asociația Inițiativa Pacientul 2.0. pun la dispoziția pacienților cu boli respiratorii un set de recomandări și informații utile, toate adunate într-un ghid care poate fi descărcat de pe site-ul copac.ro.
De asemenea, specialiștii răspund la cele mai frecvente întrebări legate de pacienții cu astm, în contextul epidemiei Covid-19.
Menținerea tratamentului este crucială
Medicii spun că menţinerea tratamentului este cea mai importantă metodă de control, în cazul tuturor bolilor cronice. De multe ori, după o perioadă îndelungată în care pacienţii se simt bine, ei sunt tentaţi să întrerupă medicaţia. Se poate ajunge astfel la complicaţii. Este deci foarte important de subliniat că persoana care trăiește cu astm nu are voie, sub nici o formă, să-și întrerupă tratamentul. Un declanșator al crizei de astm poate fi anxietatea, îngrijorarea, dar un telefon la medicul de familie îl poate ajuta pe pacient să se liniștească, să se lămurească. De asemenea, este important ca oamenii să se informeze din surse sigure, să caute informaţii validate de medici.
Medicamentele pentru Covid agravează astmul?
Cu privire la încrucișarea tratamentelor, în cazul contractării unei infecții cu virusul Sars-Cov2, specialiștii spun că pot exista interacţiuni medicamentoase. Dar, în momentul în care pacientul are o schemă stabilă de tratament, medicamentele pe care trebuie să le ia nu au foarte multe efecte secundare generale. Încrederea în medic este esenţială, la fel și continuarea tratamentului.
Nu se fac spirometrii la cabinetele medicale
În această perioadă, există limitări ale accesului la asistența medicală și pentru pacienții cu boli respiratorii. Astfel, medicul de familie poate face consultaţie la distanţă prin toate mijloacele tehnice posibile și poate recomanda, la nevoie, tratamente. În această perioadă nu se mai fac spirometrii la cabinetele medicale (nici de familie, nici ale pneumologilor), atrag atenția specialiștii. Aceștia precizează și că este foarte important ca pacienţii să nu mai folosească nebulizatoarele ci spacere (distanţiere), pentru a limita riscul de transmitere a particulelor virale. Peakflow metrele (mici aparate alcătuite dintr-un tub de plastic prevăzut cu o piesă bucală în care se suflă, rolul lui fiind acela de a măsura cât de tare și cât de repede puteţi expira) rămân un instrument important, folosit doar la domiciliu.
Crizele de astm sunt, de regulă, similare
În privința posibilei agravări a simptomelor de astm în această perioadă, specialiștii spun că acestea înseamnă, în primul rând, agravarea dispneei (senzaţia de respiraţie incompletă, scurtă – n.r.). Medicii spun că e important ca pacienții să ia în calcul că exacerbările sunt, de regulă, asemănătoare cu cele existente în antecedente. De obicei, agravările la o persoană care trăiește cu astm au cam același aspect. De asemenea, să observe dacă există un factor declanșator identificabil (de exemplu fumul de ţigară) al crizei de acum sau există semne de infecţie. Oricum ar fi, tratamentul nu se întrerupe, avertizează aceștia.
