Creştinii ortodocși sărbătoresc astăzi Rusaliile, adică Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli. Tradiția spune că de Rusalii se îngrijesc morţii, iar creştinii sfinţesc frunze de tei. În mitologia românească, Rusaliile erau zâne rele, care vin cu boli şi necazuri.
Creştinii ortodocși prăznuiesc astăzi Rusaliile, cunoscute şi drept Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creştină, nucleul Bisericii de mai târziu. Rusaliile reprezintă consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos.
Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte. Minunea Pogorârii Sfântului Duh se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.
Tradiţiile de Rusalii se întemeiază pe credinţa în viaţa veşnică, în existenţa spiritelor rele (diavoli) şi în posibilitatea de mijlocire înaintea lui Dumnezeu pentru sufletele celor adormiţi. Rusaliile se sărbătoresc întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paşti.
În sâmbăta care o precede, dimineaţă, se face pomenirea morţilor, moment cunoscut în popor drept „Moşii de Vară”, „Moşii de Rusalii” sau „Moşii cei Mari”. După slujbă, se iau frunze de tei acasă şi se aşează la icoane şi la uşi. În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile rele. Sfinţirea semănăturilor de Rusalii Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfeştania, adică sfinţirea mică a apei.
Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte.
Rusaliile în mitologie
În mitologia populară, „Rusaliile” sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui „Rusalim împărat”, acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim.
Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.
