Neîntreţinerea faţadei blocurilor poate crea probleme asociaţiilor de proprietari, dar şi locatarilor deopotrivă. Aşa s-a trezit un proprietar dintr-un bloc din centrul Craiovei că trebuie să plătească pagubele produse unor autoturisme. Bucăţi de tencuială din placa balconului s-au desprins şi au căzut pe parbrizul şi plafonul maşinilor din parcare.
Este vorba de blocul V1 de pe strada Ştefan cel Mare, din zona Vasile Conta. Aici, bucăţi din tencuiala şi partea de podea a balcoanelor se desprind şi cad pe caldarâm. Unii dintre proprietari au fost precauţi şi au reparat singuri balconul. Alţii au neglijat, dar nici asociaţia nu au tras-o de mânecă, iar tencuiala a ajuns, în urmă cu câteva zile, pe parbrizul şi capota unor autoturisme aflate în parcarea din faţa blocului.
„Pe strada Ştefan cel Mare, mai exact la Petromul de la fostul hotel Jiul, la blocurile V1 si V2, de câţiva ani cade tencuială de la balcoane. Nimeni nu ia nici o măsură. Azi au căzut pe maşina mea şi a unui vecin câteva bucăţi de tencuială. Au produs avarii ambelor autovehicule“, spune Alex Filip.
În articolul 32 din Legea 196/2018 se spune că:
„Proprietarii sunt obligați să ia măsuri pentru consolidarea și modernizarea condominiului, modernizarea echipamentelor, instalațiilor și dotărilor aferente, montarea contoarelor pentru individualizarea consumurilor la nivel de proprietate individuală, reabilitarea termică în scopul creșterii performanței energetice, precum și reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei condominiului pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a acestuia, potrivit prevederilor legale, în condițiile menținerii aspectului armonios și unitar al întregului condominiu, indiferent de natura intervențiilor“.
Tencuiala a picat de pe faţadă sau din podeaua balconului ?
Cum faţada este parte comună, asociaţia are sarcina de-a o repara şi întreţine în bună stare. Aceasta are obligația, în conformitate cu Legea 196/2018, de a lua măsuri pentru constituirea fondului de reparații, necesar întreținerii condominiului.Tot aceasta răspunde de pagubele produse ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute în lege. De precizat că proprietarul răspunde doar dacă tencuiala desprinsă este din tavanul sau podeaua balconului. Tavanul şi podeaua balconului este proprietatea fiecărui locatar ca ataşament al apartamentului.
Repararea fațadei blocurilor, sarcina asociaţiei
În acest caz, proprietarul de la al cărui balcon s-a desprins tencuiala va fi nevoit să plătească pagubele.
„Am luat legătura cu proprietarul apartamentului de la al cărui balcon s-a desprins tencuiala. Mi-a spus că are asigurare. În acest caz, s-a deschis un dosar de daune“,
a spus unul dintre craiovenii pe al cărui autoturism a căzut tencuiala.
Totuși, refacerea faţadelor şi a panourilor de la balcoane este sarcina asociaţiei.
„Administrarea, exploatarea, întreținerea, repararea, reabilitarea și/sau modernizarea, după caz, a proprietății comune aferente condominiului sunt în sarcina asociației de proprietari, iar cheltuielile legate de aceste activități reprezintă cheltuieli comune“, se spune în art. 63 din Legea 196/2018.
Reprezentanţii asociaţiei de proprietari tac mâlc. Nu am putut obține de la ei o explicație vizavi de cele întâmplate. Nu am primit un răspuns nici din partea firmei Madris, cea care administrează respectivul bloc.
Faţada, proprietate comună
Conform legii, repararea faţadei unui bloc este treaba asociaţiei de proprietari, faţada fiind proprietate comună.
Reglementările în domeniu precizează clar ce bunuri dintr-un bloc fac parte din proprietatea comună
„În cazul clădirilor cu mai multe locuințe sau spații cu altă destinație și în cazul clădirilor multietajate constituie părți comune din condominiu, dacă actele de proprietate nu prevăd altfel, următoarele:
a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafața construită, cât și din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinației construcției, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia;
b) fundația, curțile, grădinile, căile de acces;
c) clădirea propriu-zisă, elementele de echipament comun, inclusiv părțile de canalizare aferente, care traversează proprietățile private;
d) corpurile de clădiri destinate serviciilor comune;
e) locurile de trecere, scările și casa scărilor și coridoarele; pereții perimetrali și despărțitori dintre proprietăți și/sau spațiile comune; subsolul; coșurile de fum; holurile; instalațiile de apă și canalizare, electrice, de telecomunicații, de încălzire și de gaze de la branșament/racord până la punctul de distribuție către părțile aflate în proprietate individuală; canalele pluviale; paratrăsnetele; antenele colective; podul; pivnițele, boxele, spălătoria, uscătoria; ascensorul; interfonul – partea de instalație de pe proprietatea comună; rezervoarele de apă; centrala termică proprie a clădirii; crematoriul; tubulatura de evacuare a deșeurilor menajere; structura, structura de rezistență; fațadele; acoperișul; terasele;
f) alte bunuri care, potrivit legii, actului de proprietate sau voinței părților, sunt în folosință comună“, scrie în art. 35 al Legii 196/2018.
Aceeaşi lege defineşte proprietatea individuală ca fiind: „locuința sau spațiul cu altă destinație decât aceea de locuință, parte dintr-un condominiu, destinată locuirii sau altor activități, deținută în proprietate exclusivă“.
