După lovitura dură dată companiilor aeriene de Covid-19, traficul aerian a fost reluat lent în Europa odată cu redeschiderea frontierelor, dar mii de locuri de muncă sunt în continuare în pericol, informează AFP.
Potrivit Asociaţiei Internaţionale de Transportat Aerian (IATA), din motive ce ţin de restricţiile de circulaţie şi de temerile călătorilor, traficul aerian va redemara mai întâi cu zborurile interne, apoi vor urma zborurile continentale iar abia în ultimul trimestru cu zborurile long-courrier. Cu toate acestea, traficul aerian nu va reveni la nivelul din 2019 decât în 2023.
De exemplu, ţările europene trebuie să se pronunţe asupra unei propuneri vizând o listă de 15 state ale căror călători vor fi admişi în UE de la 1 iulie, listă care exclude SUA dar include China, cu anumite condiţii.
Potrivit organizaţiei Eurocontrol, în săptămâna 15-21 iunie în Europa au fost efectuate, în medie, 7.706 de zboruri pe zi (cu 77,9% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a lui 2019), în principal de companiile Turkish Airlines, Lufthansa, Wizz Air, Wideroe, DHL şi Air France. Cele mai aglomerate aeroporturi au fost Charles de Gaulle din Paris, urmat de aeroporturile din Frankfurt, Schiphol (Amsterdam), Heathrow (Londra) şi Istanbul.
La nivel mondial, traficul aerian de pasageri a atins punctul de jos în luna aprilie, când a scăzut cu 94,3% (măsurat în kilometri per pasageri plătitori RPK) comparativ cu luna aprilie 2019.
Capitala Portugaliei (Lisabona) se situează pe primul loc când vine vorba de rezervările de bilete de avion în Europa în primele 15 zile din iunie, urmată de Paris, Amsterdam, Atena, Roma, Madrid, Frankfurt, Viena, Barcelona şi Londra, potrivit datelor publicate luni de firma Forwardkeys. Comparativ, în urmă cu un an Londra era pe primul loc. Căderea de pe prima poziţie reflectă efectul măsurilor de carantină introduse de autorităţi, subliniază Forwardkeys.
„Ţările care au introdus măsuri de carantină au înregistrat scăderi de trafic similare până la o interzicere totală a zborurilor”, a subliniat economistul şef al IATA, Brian Pearce.
IATA pledează pentru introducerea de către aeroporturi şi companii aeriene a unor măsuri sanitare (purtarea măştii, luarea temperaturii, declaraţii de sănătate).
Ajutoarele guvernamentale „au salvat mii de locuri de muncă şi au permis companiilor să menţină legăturile. Însă mă tem că ceea ce e mai rău abia urmează să vină”, a comentat vicepreşedintele IATA pentru Europa, Rafaël Schvartzman. În mod normal, „companiile mizează pe sezonul estival pentru a-şi face rezerve financiare pentru lunile de iarnă, mai dificile. În vara acestui an nu vor fi făcute rezerve”, a adăugat Schvartzman.
Potrivit IATA, companiile aeriene europene ar urma să înregistreze pierderi nete de 21,5 miliarde de dolari în 2020 (faţă de un profit net de 6,5 miliarde de dolari în 2019), ceea ce ar putea pune în pericol şase până la şapte milioane de locuri de muncă din industria aeronautică şi sectoarele care au legătură cu aviaţia în Europa.
