Singurul inculpat condamnat cu executare în dosarul şpăgilor pentru angajări în spitale din Craiova, o femeie de 62 de ani, a fost eliberată condiţionat. Decizia aparţine Judecătoriei Craiova, instanţă care i-a admis ultima cerere de eliberare condiţionată. În iulie 2018, femeia a fost condamnată la 3 ani şi 20 de zile de închisoare pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită. Femeia a fost acuzată că, între anii 2007-2015, a intermediat şpăgile date pentru angajare în unităţi medicale din Craiova. Cei mai mulţi bani(50.500 euro și 15.000 lei) ar fi ajuns la viceprimarul Craiovei din perioada 2012-2015.
Procurorii DNA anunţau, în mai 2015, trimiterea în judecată a unor funcționari publici din cadrul Primăriei Craiova și de la Protecția Copilului Dolj.
Anchetatorii au reţinut că funcţionarii publici au primit diverse sume de bani prin intermediul unei femei din Craiova. În schimbul banilor ar fi fost obţinute posturi de asistenţi medicali sau infirmieri în unităţi medicale din Craiova. În alte situaţii, în schimbul banilor, ar fi fost „aranjate“ certificate de handicap ori pensionări medicale.
De exemplu, faţă de un şef de la Protecţia Copilului, anchetatorii au reţinut că acesta ar fi primit bani pentru eliberarea unor certificate de handicap.
„Inculpatul S.R., în calitate de șef al Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanei Adulte cu Handicap, prin intermediul inculpatei M.I., a pretins și a primit, în șase rânduri, suma totală de 4.000 de lei, de la persoane interesate să obțină certificate de încadrare în grad de handicap, fără a fi îndreptățite sau fără să fie aparținători ai acestora“, au explicat procurorii DNA.
Bani şi pentru posturi în spitale din Craiova
Anchetatorii au mai susţinut că un consilier juridic de la Primăria Craiova a primit bani de la persoane interesate să se angajeze în instituţii din Craiova.
„Inculpata Ț.R., în calitate de consilier juridic în cadrul Direcției Juridice din cadrul Primăriei municipiului Craiova, prin intermediul inculpatei M.I., a pretins și primit, în șase rânduri, sume de bani cuprinse între 2.000 de lei și 8.000 de euro, în total 16.500 euro și 4.000 lei, de la persoane interesate să se angajeze la diverse instituții din municipiul Craiova sau să se pensioneze medical, prevalându-se de relațiile pe care le are cu factorii de decizie în cadrul acestor instituții“, au mai susţinut anchetatorii.
Aceştia din urmă au mai precizat că mai multe sume de bani ar fi ajuns la viceprimarul Craiovei din perioada 2012-2015.
„În intervalul 2007-2014, perioadă în care inculpata C.C.M. a ocupat funcțiile de manager al Spitalului Clinic de Urgență nr. 1 Craiova (în perioada 2006-2009), respectiv, viceprimar al municipiului Craiova (în perioada 2012-2015), prin intermediul inculpatei M.I., a pretins și primit sume de bani, cuprinse între 15.000 lei și 8.000 euro, în total 50.500 euro și 15.000 lei, de la mai multe persoane pentru a fi angajate ca asistenți medicali, respectiv infirmieri, la unități spitalicești de pe raza municipiului Craiova“, se mai arată într-un comunicat emis de DNA Craiova.
Patru inculpaţi condamnaţi, doi achitaţi
În mai 2015, anchetatorii au dispus trimiterea în judecată a şase inculpaţi. În noiembrie 2016, Tribunalul Dolj a dat o primă sentinţă în acest dosar.
Trei dintre inculpaţi au primit pedepse de trei, respectiv trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Fostul viceprimar al Craiovei a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a fost stabilită şi pentru un director de la Protecţia Copilului la data faptelor. O altă şefă de la Protecţia Copilului Dolj a fost achitată.
Hotărârea Tribunalului Dolj a fost cu apel la Curtea de Apel Craiova, iar în iulie 2018, instanţa s-a pronunţat.
Femeia care a intermediat şpăgile a fost condamnată definitiv la trei ani și 20 de zile de închisoare cu executare.
Alţi doi inculpaţi au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Fostul viceprimar a rămas cu pedeapsa stabilită de Tribunalul Dolj. De asemenea, o altă inculpată a fost achitată. Sentinţa Curţii de Apel Craiova a fost una definitivă.
Condamnată pentru şpăgile din spitale, eliberată condiţionat
În noiembrie 2019, intermediara şpăgilor a formulat, fără succes însă, o primă cerere de eliberare condiţionată. Au urmat alte patru astfel de cereri, însă toate au fost respinse de instanţa de judecată.
Ultima cerere de eliberare condiţionată a fost depusă la Judecătoria Craiova la sfârşitul lunii mai. Două săptămâni mai târziu, instanţa a admis propunerea de eliberare condiţionată.
„Admite propunerea de liberare condiţionată formulată de comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Craiova privind liberarea condiţionată a condamnatului Munteanu Ioana. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului de sub puterea mandatului nr. 761/2016/2018 emis de Tribunalul Dolj, în baza s.p. 663/2016 a Tribunalului Dolj“, a dispus instanţa.
A avut un comportament „corespunzător“
Instanţa a reţinut că femeia condamnată a executat fracţia din pedeapsă şi a avut un comportament corespunzător.
„Din cuprinsul referatului şi caracterizarea întocmite de Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată din cadrul Penitenciarului Craiova, rezultă că petentul-condamnat a executat 1/2 din pedeapsă, a fost repartizat să execute pedeapsa în regim deschis şi s-a evidențiat printr-un comportament corespunzător, respectând regulile si regulamentul de ordine interioară, apreciindu-se că scopul pedepsei a fost atins înainte de executarea acesteia”, se arată în hotărârea Judecătoriei Craiova.
În total, până la sfârşitul lunii mai, femeia a executat din pedeapsă un număr de 834 de zile de închisoare. În acest număr sunt incluse 49 de zile ca urmare a muncii prestate. Mai sunt incluse alte 102 zile, câştigate pentru executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare.
Transformată în zile, pedeapsa de trei ani şi 20 de zile de închisoare reprezintă 1.116 zile.
