Medicamentele care fac parte din protocolul Ministerului Sănătăţii pentru tratamentul Covid, utilizate în spitalele din România, inclusiv în Craiova, au fost retrase din studiile clinice pentru că nu şi-au dovedit eficienţa. Mai mult de atât, specialiştii spun că au remarcat efecte adverse importante.
Ineficiente, dar în continuare administrate pacienţilor din România
Două importante studii clinice au retras combinația lopinavir/ritonavir, cunoscută sub denumirea comercială Kaletra, dezvoltată ca tratament pentru HIV. Este vorba de studiile clinice Solidarity şi Discovery, care au renunțat anterior și la hidroxiclorochină. Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat, pe 4 iulie, că întrerupe cercetările privind aceste medicamente ca posibil tratament pentru Covid-19.
Lopinavir/ritonavir şi hidroxiclorochina fac, însă, în continuare parte din protocolul Ministerului Sănătăţii şi sunt utilizate pentru pacienţii din România. La Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“, combinaţia lopinavir/ritonavir este principalul tratament pentru pacienţii cu coronavirus.
Am întrebat managerul Spitalului de Infecţioase din Craiova dacă medicamentul Kaletra este folosit în continuare pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19. Adina Turcu a menţionat că se urmează protocolul Ministerului Sănătăţii.
Protocolul nu a fost actualizat după ultimele descoperiri
Cel mai recent protocol a fost introdus prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 860/2020, care înlocuiește anexa cu protocolul de tratament introdusă prin ordinul nr. 487/2020. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial în 22 mai.
Protocolul aflat în vigoare prevede următoarele tratamente, în funcție de forma de boală:
- asimptomatici – niciun tratament recomandat.
- formă ușoară: hidroxiclorochină, asociată cu lopinavir/ritonavir sau azitromicină; umifenovir.
- formă medie (pneumonie fără criterii de severitate): hidroxiclorochină + lopinavir/ritonavir sau azitromicină; umifenovir.
- formă severă/critică: hidroxiclorochină + remdesivir sau lopinavir/ritonavir (dacă remdesivir nu este disponibil, până este obținut) + terapie imunomodulatoare: tocilizumab (la pacienții cu sindrom de „furtună de citokine“); corticoizi, plasmă de convalescent, alte imunosupresoare.
Kaletra, efecte negative asupra funcţiei renale
Studiul Solidarity a fost lansat de Oganizația Mondială a Sănătății (OMS) și testează în paralel eficiența și siguranța a patru tratamente la pacienții cu Covid-19: remdesivir (dezvoltat și testat anterior împotriva Ebola), lopinavir/ritonavir (tratament aprobat pentru HIV), interferon beta-1a (utilizat în tratamentul sclerozei multiple) și clorochină/hidroxiclorochină (folosit ca tratament pentru malarie și pentru alte afecțiuni).
„Rezultatele preliminare arată că hidroxiclorochina şi combinația lopinavir/ritonavir nu reduc decât într-o mică măsură sau chiar deloc mortalitatea în rândul pacienţilor cu Covid-19 spitalizaţi în raport cu tratamentele standard“, a precizat OMS, într-un comunicat.
Potrivit OMS, studiul Discovery a indicat o rată crescută a pacienților care au suferit efecte asupra funcţiei renale în grupul celor care au primit tratament Kaletra.
Combinația medicamentelor antivirale lopinavir/ritonavir a fost eliminată la finalul lunii iunie și în studiul internațional Recovery.
Dexametazona, ignorată momentan de MS
În urma deciziilor de retragere a hidroxiclorochinei și a lopinavir/ritonavir, în cadrul studiului au mai rămas doar două medicamente în curs de testare.
Este vorba de remdesivir (al companiei Gilead), aprobat recent de Comisia Europeană pentru tratamentul pacienților cu vârsta de cel puțin 12 ani cu Covid-19 cu pneumonie ce necesită aport suplimentar de oxigen, și dexametazona.
Remdesivir face parte din protocolul Ministerul Sănătăţii din România, însă dexametazona nu.
