Sedinta de bilant a activitatii SRI pe anul 2005, sustinuta ieri de seful Serviciului, Radu Timofte, in prezenta sefului statului, a procurorului general al României si a presedintelui Comisiei parlamentare pentru verificarea activitatii SRI, a fost inedita: Traian Basescu a cerut Serviciilor sa faca un exercitiu partial de transparenta pentru a câstiga increderea cetateanului, sustinând ca, in cazul in care luptele politice de la CNSAS vor continua, ar putea cere guvernului sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa se permita accesul presei la arhivele fostei Securitati.
Sustinând ca este primul presedinte care abordeaza public tema serviciilor de informatii, Traian Basescu i-a acuzat pe ofiteri ca sunt singurii vinovati de perceptia gresita a românului fata de activitatea lor. „Pâna la mandatul meu, SRI a fost un subiect tabu. Nici un presedinte n-a avut curajul sa-l abordeze in dezbatere publica (…) Trebuie sa iesiti din ideea ca toate actiunile SRI sunt secrete. Astazi, la bilant va cer, fara echivoc, sa analizati activitatea SRI. Veti constata ca unele lucruri pot fi facute publice (…) si vor ajuta la intarirea imaginii SRI“, a apreciat Traian Basescu.
In sprijinul afirmatiilor sale, seful statului a aratat ca lipsa de transparenta este motivul pentru care foarte multi români „inca mai cred ca multi dintre agentii SRI au cam aceleasi metehne ca fostii securisti“.
„Pentru mine insa aceasta idee este o poveste depasita, nu se compara SRI cu fosta Securitate si voi milita fata de societatea civila pentru a schimba aceasta imagine“, a sustinut seful statului.
„Gasiti solutii de a transparentiza ce se poate, astfel incât românii sa inteleaga transformarile din ultimii 16 ani. Serviciul trebuie sa fie unul care protejeaza orice român si orice bun al statului, de care sa se teama orice ticalos care atenteaza la integritatea statului român. Pâna la sfârsitul mandatului meu, vreau sa se spuna despre SRI ca nu are nici o legatura cu fosta Securitate si ca nu ma folosesc de serviciile de informatii“, a subliniat presedintele.
Totodata, Basescu a cerut serviciului sa nu intre „in nici o combinatie cu vreun partid“ si sa respinga „orice incercare de control ilegal al serviciilor de catre politicienii din plan local“.
Seful statului: „Noul CNSAS seamana mult cu fostul CNSAS“
Facând referire la scandalul CNSAS, presedintele a anuntat ieri ca, in cazul in care luptele politice de la CNSAS vor continua, ar putea cere guvernului sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa se permita accesul presei la arhivele fostei Securitati.
„In ceea ce priveste noul CNSAS, se pare ca acesta seamana mult cu vechiul CNSAS si nu vom reusi sa deconspiram fosta politie politica nici in actuala maniera. Desemnarea reprezentantilor in CNSAS din rândul partidelor nu este o solutie buna, pentru ca partidele nu au toate aceeasi viziune. Unele partide nu sunt deloc interesate pentru publicarea dosarelor si cred ca va trebui sa gasim alta formula pentru ca românii sa poata afla adevarul cine a facut si cine nu a facut politie politica. Daca luptele politice de la CNSAS vor continua, ar trebui sa cer guvernului sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa se permita accesul presei la arhivele fostei Securitati. Astfel, nu ar mai fi zvonuri si suspiciuni ca se negociaza dosare pe holurile arhivelor“, a declarat Traian Basescu.
Radu Stroe: Directia Juridica din SRI, nesatisfacatoare
Desi activitatea SRI pe anul trecut a fost considerata pozitiva de mai toti vorbitorii, senatorul liberal Radu Stroe, presedintele Comisiei parlamentare pentru verificarea activitatii SRI, a avut aprecieri critice la adresa Serviciului.
El a sustinut ca neimplinirile sunt cauzate de probleme interne, ce tin de pastrarea unor vechi structuri ale fostei Securitati, precum si de comportamentul individual al unor ofiteri cu functii de conducere, dar si de finantarea insuficienta si legile invechite.
Presedintele Comisiei parlamentare a aratat ca raportul dintre SRI si Parchetul General nu este suficient de bine reglementat, fapt ce ar putea duce la transformarea Serviciului intr-un instrument in mâna Parchetului.
De asemenea, culegerea informatiilor din sfera economiei este excesiva si atotcuprinzatoare, ceea ce poate conduce la patrunderea SRI in toate straturile societatii.
„SRI a ajuns sa actioneze in privinta tuturor faptelor cuprinse in Codul Penal. Ascultarea telefoanelor este, de asemenea, insuficient reglementata, SRI nefiind obligat sa dispuna verificarea unor fapte penale sau sa actioneze la cererea anumitor institutii“, a explicat Radu Stroe
In finalul discursului sau, Radu Stroe a catalogat activitatea Directiei Juridice din cadrul SRI drept „modesta, daca nu chiar nesatisfacatoare“, pentru ca nu este inca „un jandarm al SRI“.
Tariceanu, absent pentru ca nu considera necesara prezenta sa
Absent de la sedinta de bilant a SRI pentru ca a sustinut o conferinta de presa la sediul PNL, premierul Tariceanu a afirmat ca nu considera „obligatorie prezenta primului-ministru la bilantul SRI“, pentru ca „guvernul nu trebuie sa faca politica Serviciilor secrete“. El a sustinut, citat de Mediafax, ca pentru punerea in aplicare a programului de guvernare trebuie sa lucreze in primul rând cu ministerele si agentiile.
„Ca prim-ministru, consider ca pentru punerea in aplicare a programului de guvernare trebuie sa lucrez in primul rând cu ministerele, cu autoritatile, cu agentiile care sunt in structura guvernului; ele sunt instrumentele si structurile care ne ajuta sa punem in practica programul guvernamental. Serviciile secrete au rolul de a proteja institutiile“, a afirmat Tariceanu. Premierul a mai aratat ca nu intelege sa faca politica Guvernului cu institutiile secrete, ci cu cele mentionate anterior, aflate in structura executivului.
„Nemaivorbind de faptul ca, peste tot in lumea democratica, aceste institutii au o activitate mai degraba discreta si nu una care sa se faca in modul in care s-a practicat in ultimii 16 ani. Este, daca vreti, o atitudine care ma defineste pe mine ca prim-ministru in comparatie cu ceilalti prim-ministri ai României dupa ’90“, a mai spus el. El si-a exprimat parerea ca Serviciile secrete, „care fac o treaba extrem de utila si care ne ajuta sa prevenim o serie de amenintari si de riscuri“, trebuie sa-si desfasoare activitatea intr-o alta maniera.
Cinci ofiteri (r), cercetati penal pentru furnizarea unor informatii clasificate
Anuntând ca doua treimi din informatiile obtinute provin din surse umane, restul fiind produse analitice de informatii, seful SRI, Radu Timofte, a anuntat ca majoritatea informarilor interne, aproape 40 la suta, au avut relevanta economica, in vreme ce cantitatea de informatii in domeniul coruptiei a crescut cu 25 la suta. Referitor la beneficiarii documentelor transmise de SRI, Radu Timofte a subliniat ca „majoritatea informarilor (62% din total) se duc catre zona Executivului – 15% premierului si 47% factorilor de decizie“, in timp ce zonei presedintiei ii revin numai 15 procente (10% presedintelui si 5% factorilor abilitati din Administratia Prezidentiala).
Dintre celelalte, 3% au fost destinate organismelor din sfera legislativa si altor institutii centrale, in timp ce, asa cum am precizat anterior, circa 20% au facut obiectul beneficiarilor la nivel local“, a mai spus seful SRI.
In ceea ce priveste problemele din activitatea Serviciului, Timofte a anuntat ca „exista si cazuri de sesizare pentru inceperea urmaririi penale in privinta a cinci ofiteri care, dupa ce s-au retras, au furnizat informatii clasificate“.
