De-a lungul timpului s-a studiat atent corelația dintre medicamentele contra colesterolului și impactul acestora asupra funcțiilor hepatice. Cele mai utilizate medicamente anticolesterolemiante la momentul actual sunt statinele: atorvastatin, simvastatin, rosuvastatin, lovastatin, pravastatin.
Statinele sunt substanțe produse de anumite ciuperci, în mod natural, dar în zilele noastre se utilizează analogii acestora de sinteză, care au ca acțiune principală scăderea sintezei de colesterol prin inhibarea acțiunii enzimei HMG-CoA reductaza. Ca urmare a acestei acțiuni, este redusă sinteza hepatică de colesterol și crescută dezintegrarea colesterolului “rău”, LDL
De ce e necesară scăderea nivelului de colesterol
Scăderea nivelelor ridicate de colesterol este necesară pentru diminuarea riscului de infarct miocardic și a riscului de moarte subită de cauză cardiacă. În plus, se evidențiază efecte favorabile în procesele de trombogeneză și de stabilizare a plăcii de aterom. Plăcile de aterom sunt depuneri de grăsime pe pereții vaselor de sânge care duc la îngustarea acestora. Astfel, aportul de sânge ce ajunge la țesuturi este micșorat și se produc afecțiuni de tip ischemic. Plăcile de aterom apar în general la nivelul arterelor inimii, dar pot să se depună și la nivelul altor artere din corp (artere periferice, carotidă).
Ce sunt statinele?
Statinele sunt medicamente ce se administrează pe cale orală, o dată pe zi, seara, deoarece biosinteza colesterolului atinge nivelul maxim în timpul nopții.
Toate statinele sunt metabolizate la nivel hepatic, acest proces fiind esențial pentru producerea de metaboliți activi ce duc la efectul de scădere al colesterolului.
Hepatotoxicitatea cu creșterea moderată a unor enzime specifice ale ficatului (transaminaze) reprezintă unul din cele mai cunoscute efecte adverse ale statinelor și este, în general, reversibilă la întreruperea tratamentului.
Sunt statinele toxice pentru ficat?
Deși toxicitatea hepatică a reprezentat o preocupare încă de la introducerea statinelor în practica terapeutică, mai multe studii clinice au arătat că acestea pot fi considerate sigure și se pot administra pentru prevenirea bolilor coronariene. Leziuni ireversibile ale ficatului care duc la moarte sau la necesitatea unui transplant de ficat par a fi efecte adverse extrem de rare la administrarea de statine. 30 de cazuri de insuficiență hepatică asociate cu administrarea acestui tip de tratament au fost raportate la FDA între 1987 și 2000, la un număr de 10 milioane de rețete eliberate.
În cadrul mai multor studii clinice, incidența creșterilor enzimelor hepatice la populația tratată cu statine nu a fost constant diferită comparativ cu creșterile enzimelor hepatice ale paciențiilor tratați cu placebo. Hepatotoxicitatea semnificativă din punct de vedere clinic cauzată de statine rămâne extrem de rară, deși, la nivel de clasă medicamentoasă, creșteri asimptomatice ale transaminazelor sunt des întâlnite.
Este nevoie de protecție hepatică?
Recomandarea actuală de a monitoriza testele de funcție hepatică înainte și în timpul terapiei cu statine este controversată din cauza lipsei dovezilor de susținere ale acestor practici și considerentului că afectarea hepatică semnificativă clinic este relativ scăzută.
În ciuda dificultăților de identificare și diagnosticare a toxicității statinelor, este important ca fiecare pacient în parte să discute cu medicul sau farmacistul pentru a determina dacă este nevoie de medicație specifică pentru protecția hepatică.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
