Junta care a preluat puterea în Mali săptămâna trecută a anunţat duminică seară că doreşte o perioadă de tranziţie de trei ani sub conducerea unui militar şi a acceptat să îl elibereze pe preşedintele demis Ibrahim Boubacar Keita, potrivit plataformamedia.
„Junta a afirmat că doreşte o perioadă de tranziţie de trei ani pentru a revizui fundamentele statului malian. Această tranziţie va fi condusă de un organism prezidat de un militar care va fi în acelaşi timp şef al statului”, a informat o sursă din cadrul delegaţiei Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), la finalul celei de-a doua zile de negocieri cu noua echipă la putere la Bamako.
Un membru al juntei a confirmat pentru AFP „cei trei ani de tranziţie cu un preşedinte militar şi un guvern alcătuit în majoritate din militari”.
Potrivit sursei din delegaţia ECOWAS, junta şi-a dat acordul pentru „eliberarea preşedintelui Keita”, reţinut după lovitura de stat de marţi, „care va putea pleca la domiciliul său” din Bamako. „Dacă doreşte să călătorească pentru îngrijiri medicale, nu este nicio problemă”, a precizat aceasta.
În ce îl priveşte pe premierul Boubou Cissé, arestat în acelaşi timp cu preşedintele Keita şi deţinut în tabăra militară din Kati, la periferia capitalei, „am obţinut din partea juntei acceptul să fie mutat într-o reşedinţă securizată din Bamako”, a adăugat acest responsabil vest-african. Toate informaţiile au fost confirmate de o sursă din cadrul juntei.
A doua zi de negocieri a dus la o serie de progrese, însă fără un acord complet, şi urmează să fie reluate luni.
„Am ajuns la o înţelegere asupra anumitor puncte, dar nu asupra tuturor punctelor aflate în discuţie”, a declarat la ieşire după mai multe ore de discuţii şeful delegaţiei vest-africane, fostul preşedinte al Nigeriei Goodluck Jonathan, cu misiunea din partea ECOWAS de a încerca să restabilească „ordinea constituţională” în Mali.
Mali, unde soldaţii au preluat marţi controlul asupra unei unităţi militare din apropiere de Bamako, este zguduit de o profundă criză politică după alegerile legislative din martie-aprilie, care se adaugă unui climat de insecuritate provocat de atacuri jihadiste.
