Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care verifica modul de dobândire a averii lui Dan Ioan Popescu, au stabilit ieri un nou termen pentru a-i da acestuia posibilitatea de a aduce toate documentele prin care s-ar putea justifica modul de obtinere a unei parti din averea sa.
Completul de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a considerat ca membrii familiei Popescu trebuie sa depuna, „in masura in care pot“, acte in completarea probatoriului, respectiv documente care sa ateste data la care s-a deschis contul curent in care s-au facut operatiuni, evolutia acestuia pâna la 14 decembrie 2004, când a fost inchis, cum s-au facut transferuri de bani din unele depozite.
De asemenea, la cererea presedintelui completului, sotia fostului ministru al economiei (care a locuit in Italia intre anii 1975 – 1995) va trebui sa dea detalii despre conturile sale din strainatate si din tara si sa prezinte o lista a bunurilor proprii inainte de casatoria cu Dan Ioan Popescu.
Legat de aceasta solicitare, Dan Ioan Popescu a incercat sa le explice judecatorilor ca nu a depus lista cu tablourile si bijuteriile detinute intrucât acestea au fost dobândite de sotie inainte de casatorie, ca de altfel si conturile acesteia deschise in Italia.
Tot ieri, instanta urma sa se pronunte si asupra solicitarii deputatului de ridicare a sechestrului pus pe cele opt terenuri din Azuga si pe apartamentul din Capitala, instituit de Comisia Speciala de Cercetare a Averii de la Curtea Suprema, insa acest lucru nu s-a intâmplat din cauza absentei celui de-al doilea avocat al familiei Popescu. Potrivit purtatorului de cuvânt al instantei supreme, judecatorul Madalina Buta, familia Popescu a cerut un nou termen, acordat tot pentru 8 mai, astfel incât sa fie prezent si avocatul Catalin Dancu, absent ieri din motive medicale.
Pe 16 ianuarie, Comisia speciala din cadrul instantei supreme a admis cererea procurorului general al României de verificare a averii lui Dan Ioan Popescu, constatând astfel ca fostul ministru si sotia lui nu pot justifica legalitatea modului in care au dobândit o serie de bunuri, in perioada 2000-2004.
Judecatorii au stabilit ca acestia nu pot justifica banii cu care au cumparat bunurile sechestrate, a caror valoare este de peste 45 de miliarde de lei vechi, si au trimis dosarul in instanta.
