La 12 septembrie este marcată Ziua mondială a primului ajutor, iniţiată de Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR), care a trecut această zi în calendarul său de evenimente în 2000, fiind celebrată anual, în a doua zi de sâmbătă a lunii septembrie.
Pentru a marca această zi, oameni obişnuiţi şi voluntari participă la acţiunile de mobilizare pentru acordarea asistenţei primare în situaţii de criză. În fiecare an, peste 100 de societăţi naţionale de Cruce Roşie/Semilună Roşie organizează evenimente, competiţii şi ceremonii pentru a conştientiza, în rândul opiniei publice, importanţa acordării primului ajutor. FICR consideră că primul ajutor trebuie să fie accesibil tuturor, inclusiv celor mai vulnerabili, şi ar trebui să fie, de asemenea, o parte integrantă a unei abordări mai largi pentru dezvoltare.
În urmă cu aproximativ 150 de ani, o bătălie în nordul Italiei a dat naştere unei idei care a schimbat lumea.
În 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino, Henry Dunant, om de afaceri elveţian, venise în nordul Italiei, la 24 iunie, pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de victimele bătăliei, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Cuvintele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi, conform www.crucearosie.ro.
Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa lui Henry Dunant.
El este autorul cărţii „O amintire de la Solferino”, care a reuşit să transmită ideile sale în rândul guvernanţilor europeni şi al oamenilor influenţi de la acea vreme. Astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie care s-a autointitulat Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor şi care, în 1876, urma să devină Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.
Crucea Roşie Română are o tradiţie neîntreruptă de peste 143 de ani în acordarea primului ajutor de bază şi în pregătirea surorilor voluntare de Cruce Roşie.
Primul curs de bandaje a fost organizat în 1877, în incinta Spitalului Colţea din Bucureşti. De atunci, mii de persoane au absolvit cursuri de prim ajutor sau de surori voluntare de Cruce Roşie. Primul ajutor nu înlocuieşte serviciile de urgenţă. Este un prim pas vital pentru asigurarea măsurilor eficiente şi rapide pentru a reduce accidentările grave şi pentru a creşte şansele de supravieţuire, un ajutor temporar acordat în caz de urgenţă pentru salvarea vieţii, prevenirea unor complicaţii ulterioare şi ameliorarea suferinţelor până în momentul în care un serviciu medical adecvat poate să intervină, precizează site-ul www.crucearosie.ro.
Crucea Roşie Română a lansat, în 2012, proiectul „Puncte de prim ajutor în comunităţi izolate”, care are ca scop formarea şi instruirea unor persoane pentru a putea acorda primul ajutor de bază în cazul unor urgenţe. Proiectul se adresează comunităţilor izolate din mediul rural care nu dispun de servicii medicale permanente, iar serviciul de ambulanţă se află la distanţă.
Prin acest proiect, o familie din fiecare zonă izolată este instruită să acorde primul ajutor de bază, fiind dotată cu o trusă de prim ajutor şi are rolul de a veni în sprijinul rezolvării urgenţelor minore şi de a preveni agravarea situaţiei în cazul unor urgenţe care necesită asistenţă medicală. Diplomele pe care voluntarii de Cruce Roşie le primesc în urma stagiilor de pregătire sunt recunoscute la nivel european.
Proiectul pilot „Puncte de prim ajutor în zone izolate” a fost implementat în zone izolate din 40 de judeţe din ţară. În aceste 40 de sate nu există servicii medicale permanente, iar timpul până la sosirea ambulanţei face diferenţa dintre viaţă şi moarte. „Salvatorii comunitari” instruiţi de Crucea Roşie Română sunt voluntari şi au pus la dispoziţia comunităţii atât timpul lor, cât şi o cameră din propria locuinţă pentru Punctul de Prim Ajutor, conform site-ului www.crucearosie.ro.