Cumpara genti de firma de pe eBay la preturi ridicole. Nu lasa sa le scape nici o lichidare de stoc . Frecventeaza depozite de unde pot cumpara haine la preturi de producator. Specialitatea lor e „vânatoarea“ de obiecte de firma la costuri reduse. Ele sunt celebrele „fashion victim“ sau victime ale modei.
Desi pâna mai ieri aceste „victime“ ale cumparaturilor erau in stare sa isi lichideze propriile conturi doar pentru a intra in posesia unui articol de firma, astazi ele s-au organizat si au descoperit noi metode, mai economice, pentru a-si atinge obiectivul. Tendinta, care capata proportiile unui fenomen, nu se vrea o revolta impotriva marilor case de moda sau a firmelor de renume, ci mai degraba o lupta organizata pentru preturile minime. Prin intermediul unui shopping mai inteligent si mai bine orientat, realizat din fel de fel de „smecherii“ pentru a obtine articolele mult dorite, doamnele reusesc sa isi vada visul cu ochii, contra unor sume mult mai mici decât cele de pe piata oficiala. Si pe masura ce eforturile depuse cresc, creste si placerea imensa de a putea spune prietenelor ca taiorul Chanel pe care il poarta cu atâta dezinvoltura a avut un pret derizoriu. Startul in aceasta goana dupa „chilipiruri“ a fost dat, cum era de asteptat, dincolo de Ocean, unde asa-numitul „sport fashion“ a atins un nivel de dezvoltare fantastic. Din câte se pare, americancele sunt foarte avansate la acest capitol. Astfel, pentru doar 16 dolari, ele pot inchiria pentru o luna de pe www.bagborrowsteal.com cea mai „la moda“ geanta a momentului. In plus, tot aici s-a inventat si asa-numitul „time sharing“. Pe scurt, aceasta tehnica ar consta in cumpararea unei haine de lux, extrem de costisitoare, in multiproprietate cu prietenele, stabilind apoi zilele in care fiecare are dreptul sa o poarte. Când s-au saturat de achizitie, articolul vestimentar este scos la vânzare si cu banii obtinuti doamnele cumpara altceva, dupa aceeasi metoda.
Goana dupa chilipiruri cucereste Europa
Nici in Europa nu va mai dura prea mult pâna când doamnele pasionate de cumparaturi vor renunta la stilul clasic de consum. Deja de câtiva ani, o data cu lansarea in tarile occidentale a lanturilor de magazine economice, tip Zara, H&M, Kookai si Mango, combinarea articolelor de lux cu obiecte bine realizate a devenit o practica raspândita, indiferent de contul din banca al cumparatoarelor. Insa cele mai patimase europene ar da orice pentru a afla si metodele alternative pentru a avea o garderoba exceptionala. Cum? Simplu. De exemplu, in Italia au aparut chiar ghiduri practice, precum „La guida agli spacci e allo spender bene in tutta Italia“, in traducere aproximativa „Ghidul chilipirurilor si al magazinelor economice din Italia“, realizat de Marina Martorana, sau recentul „Shopping 2006“, al Helenei Cadario, adevarate „carti de capatâi“ pentru victimele modei, din care pot afla toate adresele posibile de unde isi pot achizitiona articolele mult dorite. In plus, pot consulta diferite site-uri de profil, in cautarea ofertelor tentante.
De exemplu, o adevarata specialista stie ca pe www.ebay.com, actrite, cântarete si doamne cu dare de mâna scot la licitatie articole si accesorii noi sau aproape noi la un pret de pornire foarte mic. De pe acest site se cumpara si se vinde intr-un mare stil. In plus, exista si www.yoox.com, care ofera si creatii unice ale unor artisti si stilisti, in timp ce www.net-aporter.com rezerva o categorie permanenta articolelor vândute la pret redus.
Depozitele second hand – la moda printre cumparatori
Paralel cu realitatea virtuala, in mai toate orasele de pe Batrânul Continent au aparut peste noapte zeci de depozite tip second hand. „Doamnele imi aduc haine si genti noi sau folosite, insa intr-o stare buna, iar eu fac o selectie. Ne punem de acord in legatura cu pretul pe care ele doresc sa il obtina si le las la vânzare 60 de zile. Daca le cumpara cineva, foarte bine, daca nu, si le iau inapoi. In general, cei care cumpara de aici platesc cu aproximativ 70 la suta mai putin decât pe piata“, a explicat Maria Laura Battisti, proprietara magazinului „Closet“ din Roma. Astfel, haine semnate Valentino sau Capucci pot fi achizitionate pentru 200 de euro sau pantofi Prada pentru 50 de euro. Urmeaza apoi vânzarile la domiciliul clientului, pentru doamnele care doresc sa isi personalizeze garderoba cu articole particulare, model unicat, o moda destul de raspândita in tarile occidentale, la fel ca si lichidarea de stocuri direct in show-room-ul stilistilor.
In ultima perioada, reprezentantele sexului frumos au recuperat mult la capitolul navigare on line, si asta mai ales când vine vorba de cumparaturi. Cel putin acestea sunt rezultatele unui studiu european cu privire la obiceiurile internautilor de sex feminin, studiu realizat de European Interactive Advertising Association (EIAA). Potrivit statisticilor, 51 la suta dintre europene s-au obisnuit sa faca achizitii de pe internet, cu patru la suta mai mult decât anul trecut. Aceasta imbunatatire a rezultatelor se datoreaza, din câte se pare, preturilor on line care sunt destul de convenabile, precum si economisirii de timp, fata de cumparaturile efectuate in magazinele traditionale. Sondajul a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 3.600 de doamne din intreaga Europa. Cum era si normal, utilizarea internetului este puternic influentata de vârsta acestora. Astfel, 74 la suta dintre reprezentantele sexului frumos cu vârste cuprinse intre 16 si 24 de ani au recunoscut ca folosesc in mod regulat internetul, in timp ce dintre europenele trecute de prima tinerete procentul este de doar 15 la suta. In medie, anul trecut, ele si-au petrecut 9,3 ore pe saptamâna pe internet. Cele mai pasionate sunt frantuzoaicele, cu 11,4 ore petrecute in retea. 51 la suta dintre respondente au recunoscut ca folosesc internetul mai ales pentru a-si face cumparaturile. Campioane incontestabile sunt britanicele, 58 la suta dintre ele cumparând in mod regulat ceva de pe internet, urmate de nemtoaice cu 51 la suta. Cele mai populare sunt licitatiile on line, „frecventate“ de 54 la suta dintre doamnele intervievate, si site-urile specializate in compararea de preturi, adrese accesate de 33 la suta dintre respondente.