Participantii la manifestatiile anticomuniste din Chisinau au revenit in Piata Marii Adunari Nationale, dupa ce au trecut in mars de protest pe bulevardele Stefan cel Mare si Constantin Negruzzi, informeaza BASA-press. Ei s-au oprit pentru citeva minute in fata Academiei de Stiinte din Moldova, unde au cerut demisia presedintelui ASM, Andrei Andries, pentru ca a sustinut excluderea din programul de invatamint a cursului de Istorie a romanilor. Dupa ce au revenit in piata centrala a capitalei, tinerii au cerut demisia imediata a guvernului Tarlev, dupa care s-au indreptat spre presedintie si parlament, unde iarasi au cerut dizolvarea Legislativului si demisia presedintelui Vladimir Voronin. Traficul pe artera principala a Chisinaului este partial blocat. Totodata, protestele au un caracter pasnic. Pina acum nu au fost inregistrate nici un fel de ciocniri intre politie si manifestanti. Liderul Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Iurie Rosca, a declarat joi ca protestele vor continua pina cind autoritatile comuniste vor accepta revendicarile inaintate de protestatari. Manifestantii cer demisia guvernului si a sefului statului, dizolvarea parlamentului si convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Actiunile de protest organizate in ultima luna de deputatii PPCD au luat amploare dupa ce executivul a exclus din programul de invatamint cursul de Istorie a romanilor.
Politia declara ca nu va interveni in forta pe durata protestelor de la Chisinau
Politistii care asigura ordinea pe durata actiunilor de protest din Piata Marii Adunarii Nationale din Chisinau sustin ca nu vor interveni in forta, decit in cazul unor manifestari violente, informeaza BASA-press. Solicitat de BASA-press Chiril Motpan, seful Directiei relatii publice a Ministerului Afacerilor Interne, a spus ca politistii nu au primit ordin sa utilizeze forta. Motpan a infirmat zvonurile difuzate in unele medii din Chisinau, potrivit carora echipe de scutieri ar urma sa intervina pentru a imprastia protestatarii din Piata Marii Adunari Nationale. Manifestatiile anticomuniste din Chisinau, organizate de deputatii Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), au luat amploare pe 13 februarie, dupa ce guvernul a inlocuit cursul de Istorie a romanilor cu „Istoria Moldovei“.
Guvernul a alocat 112 miliarde de lei pentru o serie de proiecte romano-moldovene
Guvernul a alocat joi suma de 112,813 miliarde de lei, din fondul aflat la dispozitia guvernului, pentru finantarea unor proiecte de integrare economica si culturala derulate de Romania si Republica Moldova. Lista proiectelor, care vor fi derulate in anul 2002, include extinderea difuzarii in Republica Moldova a programelor Televiziunii Romane, proiect finantat cu 38,5 miliarde de lei, retransmisia emisiunilor programului I al Societatii Romane de Televiziune in statul vecin, proiect finantat cu 32 de miliarde de lei, precum si sustinerea limbii romane in Republica Moldova, prin dezvoltarea unor retele de „Case ale limbii romane“ si prin editare si donatii de carte si bunuri culturale si extinderea transmisiilor radio in limba romana, actiuni finantate cu 4,25 miliarde de lei. De asemenea, pentru proiectul de sprijinire a invatamintului preuniversitar si universitar, pregatirea si perfectionarea de cadre in diverse domenii si continuarea programului de dotare cu carti si manuale scolare din „Biblioteca scolarului“, guvernul a alocat 10,155 miliarde de lei, iar pentru sustinerea unor publicatii culturale in limba romana 4,570 miliarde de lei. Programele finantate de Guvernul Romaniei vizeaza si incurajarea prezentei presei romanesti in Republica Moldova, pentru care au fost alocate 6,3 miliarde de lei, sprijinirea cooperarii in domeniile stiintei, tehnologiei si protectiei mediului, finantat cu 4,080 miliarde de lei si finantarea, cu 0,467 miliarde de lei a Centrului romanesc de afaceri de la Chisinau. Printre proiectele romano-moldovene se numara si programul de promovare a culturii si istoriei Romaniei, prin continuarea cercetarilor arheologice, difuzarea revistelor de istorie, manifestari culturale comune, monumente comemorative, finantat cu 3,58 miliarde de lei, precum si stimularea valorilor democratice in Republica Moldova si sprijinirea societatii civile, prin legaturi directe intre autoritati si schimburi de informatii intre tineri si organizatii neguvernamentale, finantat cu 5,411 miliarde de lei.
Evenimentele din Republica Moldova pun in discutie democratia din tara
Ministrul roman de externe, Mircea Geoana, a declarat ieri ca a urmarit cu „preocupare si ingrijorare“ evolutia evenimentelor din Republica Moldova, care au ridicat semne de intrebare privind democratia in aceasta tara. Mircea Geoana considera ingrijoratoare decizia autoritatilor moldovene de a inlocui Istoria romanilor cu „anti-istoria“ romanilor, interesul fundamental al Romaniei in acest sens fiind pastrarea cadrului democratic la Chisinau, cu respectarea dreptului la libera exprimare si asociere. Ingrijorarea fata de evenimentele din Republica Moldova este resimtita si la nivelul altor capitale si institutii europene, a subliniat Geoana. El a adaugat ca interesul Romaniei este evolutia comuna a celor doua state catre un destin european si de a contracara incercarea de a pericilita stabilitatea democratica a Republicii Moldova. „Singura solutie realista este viziunea comuna de a vedea cele doua tari in UE. Acesta este destinul european comun: doua state independente membre ale UE, care din motive istorice au o relatie privilegiata”, a precizat seful diplomatiei romane. Geoana a mai afirmat ca Romania are obligatia morala, politica si istorica de a investi in Republica Moldova cu care are o relatie speciala, chiar daca uneori „repertoriul ideologic si cel demagogic“ al autoritatilor de la Chisinau au fortat autoritatile romane sa adopte o pozitie ferma.
