Curtea Constituțională a respins joi, cu majoritate de voturi, cererea formulată de președintele Senatului, Robert Cazanciuc, și a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Senat și Parchetul General. Este vorba despre sesizarea în care Cazanciuc a sesizat CCR după ce lui Călin Popescu-Tăriceanu i s-a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat să pună în aplicare o decizie definitivă a Justiției, potrivit hotnews.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică preşedintelui Senatului și Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
De notat că sesizarea lui Cazanciuc a fost formulată la sfârșitul lunii mai iar o soluție în acest caz a fost amânată de atuncoi în mai multe rânduri.
La sfârșitul lunii ianuarie 2020, lui Călin Popescu Tăriceanu i s-a adus la cunoștință că este suspect în dosarul ce vizează incompatibilitate senatorului Cristian Marciu.
Ancheta vizează modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului.
Tăriceanu este implicat în acest dosar deoarece, în calitate de preşedinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenţiei Naţionale de Integritate de a-l elibera din funcţie de Marciu.
Robert Cazanciuc a argumentat în sesizarea depusă la CCR că ”niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot” și că „punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”.
”Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale consacrate în art.64 alin.(1) din Constituție.
Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”, se mai arată în această solicitare.
