3.4 C
Craiova
vineri, 22 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriPublireportajCJ Dolj redă circuitului turistic şi cultural două cule din judeţ

CJ Dolj redă circuitului turistic şi cultural două cule din judeţ

Este vorba de Cula Izvoranu-Geblescu de la Brabova şi de Cula Cernăteștilor, din comuna Cernătești. Acestea vor fi restaurate, consolidate şi transformate în muzee, prin două proiecte cu fonduri europene în valoare de un milion de euro.

Consiliul Judeţean (CJ) Dolj a acordat şi acordă o importanţă deosebită patrimoniului cultural al judeţului. Numai în ultimii ani investiţiile în cultură realizate de instituţie au depăşit 30 de milioane de euro, majoritatea fondurilor provenind de la Uniunea Europeană.

Prin proiecte bine gândite, Consiliul Județean a reușit să redea Craiovei, la standarde cu adevărat europene, toate instituțiile sale muzeale – Muzeul de Artă (Palatul „Jean Mihail“), Casa Băniei și cele trei secții ale Muzeului Olteniei. Nu pot fi trecute cu vedere nici cele două proiecte unice în ţară, aflate încă în derulare – Muzeul Cărții și Exilului Românesc, investiţie de circa cinci milioane de euro, și Centrul Internațional «Constantin Brâncuși», cu o valoare similară. Şi asta nu e tot. CJ și-a îndreptat atenția și asupra culelor din județ, monumente istorice emblematice pentru Dolj.

Este vorba de Cula Izvoranu-Geblescu de la Brabova şi de Cula Cernăteștilor, din comuna Cernătești. Acestea vor fi restaurate, consolidate şi redate circuitului cultural şi turistic prin două proiecte europene, care însumează aproape un milion de euro.

Cosmin Vasile, preşedintele ales al CJ Dolj: „Ne-am propus să repunem în valoare două obiective de patrimoniu emblematice pentru trecutul nostru“

Contractele de lucrări au fost încheiate anul trecut, în prezent ambele cule aflându-se în plin proces de restaurare. La final, ele vor fi transformate în muzee.

Consiliul Județean Dolj s-a asociat cu autoritățile locale din Cernătești și Brabova, într-o inițiativă ambițioasă prin care ne-am propus să repunem în valoare două obiective de patrimoniu emblematice pentru trecutul nostru, două edificii care datează din secolul al XVIII-lea și pentru care am reușit să obținem finanțare din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Acum, ne revine responsabilitatea de a gestiona în mod direct o componentă esențială, care privește amenajarea acestor clădiri și promovarea lor, ca puncte de interes cultural și turistic.

În acest sens, cu sprijinul specialiștilor noștri de la Muzeul Olteniei, instituția care administrează în prezent culele, ne vom preocupa de asigurarea dotărilor, achiziționând atât obiecte tradiționale de mobilier ori țesături, cât și mijloace moderne de prezentare a exponatelor, precum ghiduri audio sau echipamente de afișaj“, a spus Cosmin Vasile, preşedintele ales al Consiliului Judeţean Dolj.

CJ Dolj redă circuitului turistic şi cultural două cule din judeţ. Cum va arăta Cula Izvoranu-Geblescu după restaurare

CJ Dolj şi-a propus să transforme Cula Izvoranu-Geblescu într-un muzeu. La fiecare etaj va fi amenajată o expoziție tematică reprezentând diferite momente din viața satului, înfățișări de artă tradițională, expoziție de obiecte tradiționale și populare etc. Expoziția va fi concepută pe module, în așa fel încât să se poată face schimbări narative la diferite perioade de timp.

Expozițiava fi interactivă, va utiliza mijloace moderne de prezentare a exponatelor, turiștii având la dispoziție dotări și echipamente interactive – ghid audio, plasme, panouri informative ce vor fi prevăzute cu adnotări în alfabetul Braille pentru asigurarea accesului la informare și comunicare a persoanelor cu deficiențe de vedere. Valoarea totală a proiectului este de 2.371.318,43 lei (520.000 de euro), din care 2.106.954,72 lei (462.000 de euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă.

Prin restaurarea şi protejarea monumentului istoric Cula Izvoranu-Geblescu, ajuns într-o stare avansată de degradare, Consiliul Judeţean speră la o dezvoltarea economică şi sociala a județului Dolj şi a regiunii Sud-Vest Oltenia, prin atragerea unui număr crescut de vizitatori ai acestui obiectiv.

Cula Cernăteștilor, restaurare de 2,4 milioane de lei

La fel stau lucrurile şi în cazul Culei Cernăteștilor. Proiect în valoare totală de 2.390.985 lei, restaurarea, consolidarea şi promovarea monumentului istoric Cula Cernăteștilor are ca scop valorificarea durabilă a acestui obiectiv de importanță națională, în vederea impulsionării dezvoltării locale.

Cula Cernăteștilor ar data din secolul XV, fiind ridicată cu scop de construcție militară. Ea va fi restaurată printr-un proiect cu fonduri europene derulat de CJ Dolj.
Cula Cernăteștilor ar data din secolul XV, fiind ridicată cu scop de construcție militară. Ea va fi restaurată printr-un proiect cu fonduri europene derulat de CJ Dolj.

„Vedem în aceste două demersuri o continuare a misiunii pe care CJ Dolj și-a asumat-o, din respect față de istoria bogată a acestei zone, un parcurs de-a lungul căruia am reușit să mai redăm comunității o serie de edificii reprezentative, dacă ar fi să ne referim doar la Casa Băniei, la sediul Secției de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei sau la Palatul «Jean Mihail», care găzduiește Muzeul de Artă“, a mai afirmat președintele ales al CJ Dolj, Cosmin Vasile.

Scurt istoric al Culei Izvoranu-Geblescu

Cula Izvoranu-Geblescu este un monument istoric de categoria A caracteristic numai zonei învecinate spațiului balcanic, respectiv Oltenia și vestul Munteniei. Un astfel de tip de construcție a fost des întâlnit în aria Peninsulei Balcanice, la sud de Dunăre, cu precădere în Serbia, Albania şi Bulgaria. Cula Izvoranu-Geblescu a fost construită de Barbu Izvoranu, la începutul secolului XIX, fiind preluată de Constantin Braboveanu.

În anul 1841, Radu Geblescu ia în stăpânire moșia Brabova, pe care o cumpără de la Constantin Braboveanu. Radu Geblescu lasă moștenire moșia și cula fiului său Constantin, care la rândul său o lasă zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei cu Filip Bibescu. În anul 1940, cula trece în patrimoniului statului, ca bun abandonat. Aici au fost depozitate apoi tot felul de bunuri, fapt ce a dus la degradarea imobilului.

După anul 1990, imobilul a fost revendicat de foștii proprietari. Monumentul a intrat în proprietatea UAT Brabova, printr-o decizie definitivă a instanței şi se află acum în administrarea Muzeului Olteniei, instituție subordonată Consiliului Județean Dolj. Monument istoric de valoare naţională, Cula Izvoranu-Geblescu este un turn fortificat, cu regim de înălțime parter și două etaje.

Lucrările sunt executate din lemn masiv foarte bine lucrat, iar ca element de unicitate, spre deosebire de restul culelor din Oltenia, este existența unei uși de mari dimensiuni, care comunică direct cu exteriorul. Alte elemente de unicitate arhitecturală, prezente la această construcție sunt cele șase coloane rotunde ale pridvorului corespunzătoare fațadei principale, balconul din lemn şi scara interioară din lemn lucrată manual.

Scurt istoric al Culei Cernăteştilor

Cula Cernăteștilor a fost construită de boierii cu același nume, în comuna Cernătești. Istoria consemna că, încă din secolul XIV, după voința domnitorului Mircea cel Bătrân, aici a fost ridicată o construcție militară de către Dimitrie Cernat. Alte izvoare istorice datează cula din secolul al XVIII-lea. Inițial, construcția semifortificată din Cernătești a avut două nivele, iar mai apoi a fost completată cu un al doilea etaj, cu o cursivă din lemn.

Cula de la Cernăteşti are cerdacul integral de lemn, situat în consolă, la partea de sus a faţadei. Balustrada cerdacului se împarte în deschideri egale, despărţite prin stâlpi de lemn. Acoperişul, cu pantă accentuată, este de lemn, cu învelitoare de şindrilă. Accesul în culă se făcea printr-o uşă masivă, care, în caz de asalt, se putea bloca din interior cu mai multe grinzi.

Pe fațada principală sunt două intrări, o ușă cu două canaturi masive de stejar spre scara ce urcă la primul nivel și alta la fel de masivă și iscusit zăvorâtă a beciului cu metereze înguste. În clădire sunt anumite locuri din care poţi vedea în exterior, fără ca din afară să te vadă cineva. Structura de rezistenţă este închegată din zidărie de cărămidă şi din grinzi de stejar. Grosimea zidurilor scade dinspre parter (85 cm) spre şarpantă (50-60 cm). Pe fiecare nivel se află câte două încăperi. La parter sunt beciul şi sala de intrare cu scara. În beci s-au păstrat patru firide adânci şi două metereze evazate.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS