Conform unui studiu al World Vision România, 40% dintre copiii din mediul rural nu au participat la școala online în prima perioadă a pandemiei, iar explicațiile sunt multiple: pe lângă imposibilitatea pentru familiile din mediul rural cu un venit mic de a asigura un dispozitiv pentru toți copiii, pentru elevii de la sate apare şi provocarea unei conexiuni bune la Internet. În acest studiu, Doljul are 20 de localităţi care au semnal slab sau nu au semnal la internet. Reprezentanţii World Vision au precizat că studiul este făcut doar în localităţile în care activează. Prin urmare sunt şi alte zone în care elevii nu au semnal bun la internet pentru a se conecta la internet.
World Vision a emis un comunicat de presă în care anunţă că peste 61% din cele 87 de comune din judeţele Iași, Vaslui, Dolj, Ialomița, Vâlcea și Cluj au în componență sate cu zone cu semnalul slab sau inexistent. Astfel, din cele 313 de sate în care World Vision România derulează proiecte și sprijină copii din medii vulnerabile, peste 31% au zone cu semnalul slab, foarte slab și sau inexistent: în 99 de sate din 313, utilizatorii au probleme cu semnalul.
„Practic, în 1 din 3 sate în care activăm există zone cu semnal slab sau inexistent, lucru care îi afectează direct pe elevii care fac eforturi să-şi continue studiile”, se arată în studiul organizației. Sunt și mărturii ale copiilor care declară că trebuie să parcurgă chiar distanțe mari pentru a ajunge să aibă semnal.
„Semnalul e tare prost pe aici. La școala online am mai participat, dar nu intens pentru că… semnalul. Dacă vreau să vorbesc la telefon trebuie să mă duc mai în deal, pe aici prin spatele casei, după ce trec de pădure”, povesteşte Georgiana, o elevă de 17 ani.
Localități în care semnalul este slab sau nu există
În studiul respectiv judeţul Dolj apare cu 20 de localităţi fără semnal sau cu semnalul foarte slab la internet. Localităţile respective sunt Busu, Greceşti, Valea Lungului, Breasta, Predeşti, Carpen, Cernăteşti, Valea Lungului, Palilula, Coţofenii din Dos, Mihăiţa, Salcia, Leordeasa, Rojişte, Beloţ, Pietroaia, Şopot, Cleanov, Răşnic, Ţiu, Seaca de Pădure. Situaţia este cunoscută şi de manageri, caree spun că au fost rezolvate problemele din şcoli, dar nu şi cele din localitate. În multe şcoli, în prezent elevii sunt în scenariul verde.
„Şcoala a fost dotată cu tot ce este necesar pentru a transmite online, dar în comunitate în satele Leamna şi la Palilula mai sunt probleme cu semnalul. În primăvară am reuşit să luăm legătura cu elevii şi ei să ne trimită temele rezolvate, dar nu lucram pe platformă. Acum avem platformă. Ştiu însă că se fac pregătiri pentru un eventual scenariu roşu în sensul că primăria va cumpăra tablete pentru elevi dar şi cu internet. Deocamdată funcţionăm în scenariul verde cu toţi elevii la şcoală”, a spus Dorin Pascu, directorul Şcolii gimnaziale Bucovăţ.
Sunt și alte localități fără semnal
Lipsa semnalului în comunitate este o problemă care există şi în alte localităţi decât cele indexate de Worl Vision. De exemplu, în comuna doljeană Lipovu. La şcoală sunt 373 de copii dar aproape 100 dintre ei fac parte din familii dezavantajate. „Sunt şi şase copiii într-o casă. În aceste condiţii, telefonul pe care îl are părintele ajunge abia seara la copil şi abia atunci îl putem găsi disponibil să lucrăm cu ei”, a spus Violeta Micu, directorul Şcolii gimnaziale Lipovu.
Elevii se confruntă nu numai cu lipsa semnalului ci şi cu lipsurile majore din cauza situaţiei materiale precare. „Am elevi care nici nu au ce mânca. În mediul rural situaţia este mult diferită de ceea ce este în oraşe. În mediul urban, părinţii mai au posibilităţi pentru că au serviciu. Aici unde să lucreze? Mulţi au revenit acum din strîinătate şi nu mai au din ce mânca”, a spus managerul. Copiiiu ar avea nevoie de tablete. „Ncesarul este de 200 de tablete. Acum avem sprijinul comunutăţii locale. Domnul primar este foare deschis la colaborare”, a mai spus managerul.
Situaţia de la Lipovu nu este singulară. În multe sate semnalul la internet aproape că nici nu există. Mărturie stau și documentele emise pentru organizarea exameneloe naționale în fiecare unitate școlară, care arată că în unele comune era nevoie ca subiectele să se preia din localități învecinate cum ar fi la Întorsura sau Vela.
