Un pacient pozitiv la coronavirus care se simţea rău a fost descurajat de cadrele medicale când a vrut să fie internat pentru a fi evaluat de specialişti. Este vorba de un pacient în vârstă, care a suferit de cancer şi are mai multe comorbidităţi. După ce a fost plimbat de DSP şi medici, într-un final i s-a spus că nu ar fi cazul să fie internat. Pentru că nu mai sunt locuri, iar ambulanţele preiau acum numai pacienţi cu forme severe.
A vrut să fie evaluat de un medic, dar i s-a spus că e mai bine să nu se interneze
Pacientul şi-a făcut test Covid în urmă cu o săptămână, după ce a manifestat simptome. Timp de câteva zile, s-a tratat acasă, la fel ca şi ceilalţi membri ai familiei care au fost, de asemenea, infectaţi. Însă zilele trecute, pacientul s-a simţit mai rău. Era slăbit, chiar a căzut din picioare la un moment dat. Acuza dureri de stomac, a vomitat de mai multe ori şi nu putea mânca. Aşa că a decis să sune la DSP. Persoana cu care a vorbit i-a spus să meargă cu maşina proprie la spital, dacă are una, pentru că ambulanţele fac cu greu faţă.
Ajuns acolo, pacientului i s-a transmis că protocolul prevede să fie adus de ambulanţă. Aşa că a fost trimis înapoi acasă, cu indicaţia să sune la 112 ca să fie preluat.
Întors înapoi acasă, pacientul a sunat la ambulanţă şi a aşteptat trei ore până a ajuns un echipaj. Dar echipajul i-a spus că „nu arată de internare” şi că „ştiţi, noi preluăm pacienţi cu saturaţia de 70-75%”, adică doar cazurile grave. În ciuda faptului că era vorba de un pacient din grupa de risc, care nu se simţea bine şi care dorea măcar să i se facă o radiografie pulmonară şi o evaluare în spital, chiar dacă nu urma să fie ţinut acolo. „Nici măcar în privat nu mă pot duce pentru o radiografie, fiind pozitiv.”
Pacientul chiar a auzit discuţia telefonică dintre persoana de pe salvare şi un medic din spital, care spunea să nu fie preluat pentru că nu sunt locuri.
Un semnal de alarmă
În urmă cu nici două săptămâni, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova, Laurenţiu Ivanovici, făcea apel la oameni să meargă la spital până starea lor nu se agravează şi ajung să necesite terapie intensivă: „Nu staţi acasă până în ultima clipă. E foarte complicat să prinzi un loc la Terapie Intensivă!”.
Dar şi dacă încearcă să fie precauţi şi să prevină decompensarea stării de sănătate şi evoluţia defavorabilă a bolii, pacienţii sunt ţinuţi acasă, chiar dacă au comorbidităţi şi forme medii de boală, pentru că spitalele sunt pline. Şi atunci cum putem să evităm decompensarea bruscă a pacienţilor, dacă şi atunci când ei sunt prevăzători nu se găsesc soluţii?
„E frustrant. Medicul de familie spunea să chemăm ambulanţa, iar ambulanţa tocmai plecase”
Unul dintre membrii familiei a povestit toată situaţia sub protecţia anonimatului, spunând că „este frustrant să vrei să fii văzut de un medic, mai ales când ştii că eşti în grupa de risc şi nu te simţi deloc bine, iar personalul medical să te descurajeze”. Mai mult, medicul de familie le spunea, în aceeaşi seară, după ce ambulanţa plecase, să sune la ambulanţă pentru că saturaţia de oxigen scăzuse sub 95 şi pacientul se poate decompensa brusc. „Vă daţi seama cum am dormit în acea noapte?” spune fiul pacientului.
