Celulele corpului se află sub amenințarea constantă a radicalilor liberi, substanțe ce rezultă în mod inevitabil în urma transformării alimentelor în energie, dar și în urma expunerii la fumul de țigară, la aer poluat sau chiar la lumina solară.
Radicalii liberi pot dăuna celulelor și materialului genetic. Aflați în exces, ei pot deveni factori declanșatori ai unor boli grave, de la afecțiuni cardiace, deficiențe la nivel vizual sau neuorologic, neoplasme. Cunoscând aceste lucruri, concluzia ar fi că substanțele cu proprietăți antioxidante reprezintă soluția problemei.
Istoria antioxidanților
Antioxidanții au ajuns cunoscuți pe scară largă în anii 1990, când cercetătorii au descoperit că degradarea radicalilor liberi are un rol în etapele incipiente ale aterosclerozei, în diferite tipuri de cancer, pierderea vederii și o serie de alte afecțiuni cronice.
S-au efectuat studii care au arătat că persoanele cu aport scăzut de fructe și legume bogate în antioxidanți prezintă un risc mai mare de a dezvolta aceste afecțiuni cronice comparativ cu cei care integrau frecvent în dieta lor aceste alimente. Cercetările s-au axat mai ales pe impactul suplimentelor alimentare ce conțineau o singură substanță activă în moleculă, cercetările axându-se în special pe beta-caroten și vitamina E.
Chiar înainte de apariția rezultatelor acestor studii, mass-media, industria alimentară și a suplimentelor au început să facă publicitate beneficiilor „antioxidanților”. Fructele congelate, ceaiul verde și alte alimente etichetate ca fiind bogate în antioxidanți au început să apară în magazine și erau comercializate ca fiind produse cu proprietăți clare de combatere a mai multor afecțiuni.
Adesea, din cauza unui marketing exagerat, s-au făcut afirmații care nu prezentau fundament științific. Deși este adevărat că amestecul de antioxidanți, minerale, fibre și alte substanțe care se găsesc în mod natural în fructe, legume și cereale integrale ajută la prevenirea unei varietăți de boli cronice, este puțin probabil ca doze mari de suplimente alimentare ce conțin antioxidanți să poată realiza aceeași acțiune.
Antioxidanții prezintă riscuri
Pe principiul “Orice prea mult dintr-un lucru bun poate fi rău”, anumiți antioxidanți pot fi toxici dacă sunt administrați în doze prea mari. Un astfel de exemplu sunt concentrațiile prea mari de seleniu.
Suplimentarea în exces cu antioxidanți poate avea efecte toxice și chiar poate duce în mod paradoxal la accelerarea stresului oxidativ și nu la reducerea dramatică a acestuia. Acesta este motivul pentru care mulți profesioniști din domeniul sănătății recomandă evitarea suplimentelor alimentare ce conțin doze ridicate de antioxidanți, dar pentru a putea formula o concluzie definitivă asupra acestui punct de vedere este în continuare nevoie de mai multe studii clinice.
Pe de altă parte, consumul de alimente bogate în antioxidanți este un obicei de încurajat deoarece există studii realizate pe loturi mici de subiecți care arată că acestea pot reduce stresul oxidativ într-un procent chiar mai mare decât suplimentele alimentare. Acest lucru este explicabil prin faptul că există o acțiune sinergică între componentele anumitor alimente, acțiune ce nu poate fi obținută prin alăturarea a mai multor nutrienți izolați.
Important de știut
- O chestiune derivată probabil din dorința de a fi înțeles termenul de un segment cât mai larg al populației, termenului „antioxidant” a început să fie utilizat pentru a desemna o clasă de medicamente, când de fapt este vorba de o proprietate chimică și anume capacitatea de a acționa ca donator de electroni.
- Este foarte dificil să se producă suplimente alimentare cu antioxidanți care să prezinte un grad de potență ridicat. Deoarece majoritatea antioxidanților prezintă o biodisponibilitate mică, adică sunt foarte greu de absorbit de către organismul uman, aceștia sunt rapid eliminați și nu ajung să își realizeze efectiv acțiunea.
- Antioxidanții nu sunt interschimbabili. Dacă avem nevoie în organismul nostru de un anumit antioxidant, acesta nu poate fi înlocuit cu alt antioxidant pentru că fiecare are un comportament chimic unic și proprietăți biologice distincte.
- Gătitul anumitor tipuri de legume sau fructe poate crește sau descrește nivelul antioxidanților din produsul final. De exemplu, licopenul este un antioxidant responsabil de culoarea roșie a roșiilor. Dacă preparăm termic roșiile, licopenul este mai ușor de absorbit și prin urmare utilizat, de către organismul uman. La polul opus se află conopida și mazărea care își pierd în urma preparării termice aproape complet proprietățile antioxidante.
Cheia succesului – o alimentație sănătoasă
Deoarece majoritatea studiilor de până acum sunt neconcludente și în general nu oferă dovezi solide că suplimentele antioxidante au un impact substanțial asupra bolilor, cea mai bună metodă de a asigura un efect antioxidant eficient este să urmăm un regim dietetic bogat în fructe și legume și să avem un stil de viață sănătos.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
