Daca este adevarat ca libertatea nu consta in a alege intre alb si negru, ci in a sti sa te sustragi obligatiei de a face o alegere, asa cum explica Theodor W. Adorno studentilor sai din Frankfurt, atunci nu prea mai e nimic de facut: nu suntem altceva decât niste sclavi ai propriilor nostri neuroni.
Potrivit cercetatorilor din laboratoarele Harvard Medical School, din Boston, ceea ce ne face sa alegem intre a mânca ceva dulce sau sarat, intre o pereche de blugi sau niste pantaloni eleganti, daca ne intoarcem spre dreapta sau stânga sunt niste celule nervoase situate in regiunea orbito-frontala. In realitate, este vorba de grupuri de neuroni care „se aprind“ sau se „sting“ pentru a ne influenta alegerile, ajuntându-ne sa estimam beneficiile sau dezavantajale unor optiuni foarte diferite intre ele. Experimentul, realizat pe un grup de maimute, a fost coordonat de cercetatorul italian Camillo Padoa-Schioppa, profesor la Universitatea din Boston. Descoperirile specialistilor ar putea revolutiona in mod decisiv secole de dezbateri despre vointa si liberul arbitru. Totul pleaca de la un pahar cu suc de struguri si unul cu suc de mere. In laboratoarele Departamentului de Neurobiologie de la Harvard, maimutele puse sub observatie de Padoa-Schioppa si colegii sai a trebuit sa aleaga intre arome si cantitati diferite. Ceea ce a contat nu a fost doar preferinta pentru o bautura sau alta (atunci când paharele contineau aceeasi cantitate de suc, alegerea a fost determinata inevitabil de gustul preferat), ci si „avantajul“ derivat din cantitate: pentru a bea mai mult, maimutele au renuntat la propriile gusturi.
Perspectiva shopping-ului indus pare indepartata
In momentul luarii deciziei, cercetatorii au constatat cum anumite regiuni din creierul primatelor „s-au iluminat“. Este vorba de grupuri mici de neuroni care se „aprindeau“ pe rând, fiecare legat de un tip specific de decizie, ca si cum ar fi fost antrenati pentru a lua o anumita hotarâre, comparând diferite puncte de vedere si scari de valori neomogene. „Putem prespune ca alegerile au fost determinate exact de activitatea acestor neuroni“, a concluzionat Padoa-Schioppa. Se poate spune ca indecisii cronici si-au gasit acum o consolare, insa si o scuza destul de buna. In plus, studiul este foarte important pentru cei care se ocupa de problemele alimentare si obsesivo-compulsive, precum si de toxico-dependente, stari legate de leziuni din aceasta regiune corticala. Cercetatorii au lansat un semnal de alarma: „Este posibil ca problemele de functionare sa aiba legatura cu dificultatile in luarea deciziilor corecte, insa aceasta ipoteza trebuie inca testata“. In asteptarea confirmarii, am putea baga „mâna in foc“ ca „neuronul pentru shopping“, cum a fost imediat botezat, va gasi o gramada de sustinatori. Noua descoperire este de bun augur si pentru agentiile de publicitate. Acestea pot astfel sa determine caror subiecti o anumita marca de autoturisme „le aprinde“ neuronii potriviti. „Acesta este un studiu de baza, care nu are aplicatii medicale, cel putin pentru moment“, a spus Padoa-Schioppa. In aceste conditii, perspectiva shopping-ului indus pare, cel putin pentru moment, foarte indepartata.
