La cinci ani de cand a aparut Legea dării în plată, în Dolj au existat zeci de persoane care au intrat în incapacitate de plată. În intervalul analizat, puține au fost cazurile în care debitorii au dat efectiv locuința. Unii au mai rămas datori către bancă. Mulți au fost dispuși să dea casa băncii, pentru că nu își mai permiteau plata ratelor. Insa, această procedură legală a fost greu de pus în practică. La Dolj, de cele mai multe ori, procesele au fost câștigate de bănci.
Legea 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri mobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a fost controversată de la început. În prima faza, unele bănci acceptau să ia în plata casele cumpărate prin credit de persoanele fizice. Insă acestea rămâneau datoare în continuare la bancă. Se întâmplau astfel de anomalii acolo unde valoarea casei/locuinței nu mai acoperea valoarea creditului contractat.
În cele din urmă, legiuitorii au dat posibilitatea băncilor și persoanelor fizice să conteste decizia instanței de fond privind darea în plată. Dacă un debitor susținea că a intrat în imposibilitatea de a-și mai plăti ratele și solicită darea în plată a imobilului, băncile se opuneau, de cele mai multe ori. Pentru instituțiile de credit era de preferat să recupereze din împrumut de la debitori și să nu ia în plată locuința.
Câte locuințe au fost date în plată, efectiv
GdS a solicitat date de la Tribunalul Dolj – instanța care judecă respectivele cauze în stadiul procesual de apel. Sunt date privind situația imobilelor date în plată, de la apariția legii și până acum. Astfel, în intervalul 2016-2021, pe rolul Tribunalului Dolj au fost înregistrate 78 de dosare/cauze pe Legea 77/2016, având ca obiect contestații. Din cele 78 de dosare, 51 au fost introduse de persoane fizice care solicitau anularea deciziilor instanței de fond, decizii care fuseseră date în favoarea băncilor. În astfel de cazuri, instanța de fond decisese fie că persoana nu poate da în plată imobilul, fie că valoarea imobilului nu acoperea integral creditul. În cele 51 de spețe, persoanele fizice au pierdut. Deci au rămas valabile deciziile în favoarea băncilor, date de instanțele de fond.
Potrivit datelor de la Tribunalul Dolj, au fost și 4 apeluri declarate de bănci împotriva sentințelor pronunțate de prima instanța. Apelurile au fost respinse. Cu alte cuvinte, în cele 4 cazuri au câștigat debitorii. Aceștia au putut da casele în plată, cel mai probabil fără a rămâne datori în continuare la bănci.
Alte 15 apeluri dintre cele 78 înregistrate la Tribunal, declarate de bănci, au fost admise. Ceea ce înseamnă că au rămas valabile sentințele instanțelor de fond, în favoarea băncilor.
În final, statisticile arată că alte 3 apeluri declarate de persoanele fizice au fost admise.
Fără a exista date statistice explicite realizate de vreo instituție despre efectul dării în plată, avem la dispoziție doar statisticile realizate după apel. Conform datelor de mai sus, doar 7 persoane au câștigat la apel împotriva băncilor. Ceea ce presupune că respectivele persoane au dat imobilele în plată. Respectiv, nu au mai rămas datoare către bănci. La acestea se adaugă imobilele date în plată la care nu au făcut contestație nici debitorii, nici creditorii. Potrivit unor surse avizate, în majoritatea cazurilor decizia primei instanțe a fost contestată la Tribunal.
Când poate fi un imobil dat în plată către bancă
Legea dării în plată nu s-a aplicat și creditelor contractate prin programul “Prima Casă”. S-a aplicat și se aplică doar creditelor ipotecare și imobiliare.
Potrivit art. 4 din Legea 77/2016, pentru că persoanele fizice să poată da în plată locuințele achiziționate cu credit bancar, trebuie îndeplinite cumulativ o serie de condiții.
“(1)Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință; d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezenței legi. e) este îndeplinită condiția privind impreviziunea. ”, se arată în actul normativ privind darea în plată.
Pentru a fi respectată condiția de impreviziune era nevoie ca, pe perioada acordării creditului, sa fi fost indeplinite anumite conditii. Cursul de schimb aplicabil la cumpărarea monedei în care este creditul să fi înregistrat o creștere cu 52,6% față de data la care s-a încheiat contractul de credit.
