La data de 11 martie, este marcată “Ziua Mondială a Rinichiului”. Comitetul mixt de coordonare a Zilei Mondiale a Rinichiului (WKD) a declarat ca temă pentru anul 2021 anul „Trăind bine cu boala renală” – “Living Well with Kidney Disease”, într-un efort de a spori educația și conștientizarea obiectivului important al abilitării pacienților și al participării la viață.
Evoluţia epidemică a bolii cronice de rinichi (BCR) este o problemă importantă de sănătate publică la nivel mondial, care afectează 1 din 10 persoane la nivel global. Se estimează că 850 de milioane de persoane din întreaga lume au boli de rinichi de diverse cauze. BCR cauzează cel puțin 2,4 milioane de decese pe an și reprezintă a şasea cauză de deces, cu cea mai rapidă creștere, semnalează prof. dr. Eugen Moţa, președinte al Societății Române de Nefrologie între 2011-2013.
Pacienții cu boli de rinichi și partenerii lor de îngrijire ar trebui să se simtă susținuți să trăiască bine prin eforturi concertate ale comunităților de îngrijire a bolilor renale, inclusiv în timpul pandemiilor.
În cadrul programului general de sănătate pentru pacienții cu afecțiuni renale, trebuie reiterată necesitatea preventiei. Specialistul spune că ar trebui promovată depistarea precoce prin programe eficiente de preventie secundară și terțiară.
BCR, odată instalată, evoluează cu pierderea treptată şi definitivă a funcţiei renale.
Cel mai frecvent BCR este determinată de o altă boală care afectează rinichii, îndeosebi diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.
GDS: Ce ar trebui făcut pentru a preveni sau depista precoce boala cronică de rinichi?
Prof. dr. Eugen Moţa: Subiecţii care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc, se află la risc de a dezvolta boala cronică de rinichi şi programul de prevenţie trebuie să vizeze, în primul rînd, această categorie de populaţie.
Prin urmare, boala cronică de rinichi este o boală cu etiologie multifactorială şi necesită o abordare multidisciplinară. Echipa multidisciplinară pentru îngrijirea integrată a pacienţilor cu boală cronică de rinichi trebuie să includă medici de familie, nefrologi, diabetologi, cardiologi. Diagnosticul BCR în stadiile 1 şi 2 depinde în mare măsură de medicii de familie şi de medicii de alte specialități (diabetologi, cardiologi, urologi, reumatologi, internişti, gastroenterologi). Depistarea BCR în stadii inițiale necesită implicarea în mai mare măsură a medicilor nefrologi şi modificarea cadrului de acordare asistenței medicale în ambulator.
BCR evoluează cu pierderea treptată şi definitivă a funcţiilor renale spre terapia de substituţie a funcţiilor renale sau deces. Riscul de deces este foarte mare, doar unul din cinci pacienţi cu BCR ajunge în stadiul terminal al bolii şi are şansa de a beneficia de terapia de substituţie a funcţiei renale, patru decedează (majoritatea de cauză cardiovasculară). Intervenţiile terapeutice pot limita progresia BCR, apariţia complicaţiilor, diminuarea riscului cardio-vascular sau acutizarea bolii.
GDS: Care sunt cei mai mari factori de risc pentru boala cronică de rinichi?
E. M.: Principalii factori de risc pentru apariţia bolii cronice de rinichi sunt: diabetul zaharat, HTA, vârsta peste 50 ani, boli cardiovasculare, boli structurale ale rinichiului (litiază renală, hipertrofie a prostatei), boli sistemice (lupus eritematos sistemic), istoric familial pozitiv (rude de gradul I cu nefropatii sau aflate în tratament substitutiv renal: hemodializa, dializa peritoneală sau transplant renal), insuficienţa renală acută în antecedente, hematurie sau proteinurie descoperite întîmplător, rinichiul unic (congenital, chirurgical). Datele de care dispunem în ultimii ani consolidează importanţa bolii cardiovasculare în determinarea calităţii vieţii şi a prognosticului pacienţilor cu boală cronică de rinichi.
Tot mai multe dovezi demonstrează că manifestările şi complicaţiile bolii cardiovasculare diferă în prezența bolii cronice de rinichi. Morbiditatea şi mortalitatea de cauză cardiovasculară la pacienţii cu boală cronică de rinichi este mare, iar rezultatele obţinute în boala cronică de rinichi sunt grevate de prezenţa bolii cardiovasculare.
GDS: Care sunt deficienţele de care ne lovim în România privind îngrijirea pacienţilor cu BCR?
E. M.: Creşterea eficienței îngrijirii integrate a pacienţilor cu boala cronică de rinichi presupune colaboarea cu medicii de familie şi ameliorarea cadrului legislativ (barem de investigații şi medicamente, tarife pentru consultaţii). Din păcate, nu avem în Romania un Registru Naţional al bolnavilor cu BCR aflaţi în predializă. Dar avem Registrul Renal Român pentru bolnavii dializaţi, pentru care avem date precise.
GDS: Boala cronică de rinichi expune pacienţii la un risc mai mare de infecție cu SARS-CoV-2?
E. M.: Pacienţii cu boala cronică de rinichi și alte boli cronice severe prezintă un risc mai mare de infecție cu SARS-CoV-2 si fac forme severe de COVID-19. Pacientii dializaţi pot avea o scădere a imunităţii, ceea ce face mai dificilă combaterea infecțiilor.
Este important ca pacienții cu boala cronică de rinichi să continue tratamentul dialitic programat în mod regulat și să ia măsurile de precauție necesare, conform recomandărilor echipei lor de îngrijire medicală. Pacienţii cu transplant renal trebuie să ia medicamente imunosupresoare, aşa cum au fost prescrise de medicul curant. Aceste medicamente acționează prin menținerea sistemului imunitar mai puțin activ, ceea ce poate face mai dificilă combaterea infecțiilor, dar este foarte important ca pacienţii să continue să ia aceste medicamente. De asemenea, este important să vă spălați pe mâini, să mențineți o igienă bună și să urmați recomandările echipei de ingrijire medicală.
GDS: Există date care să indice că infecţia cu Sars-Cov2 ar afecta rinichii?
E. M.: Conform Societății Internaționale de Nefrologie,nu există dovezi că formele ușoare și moderate de infecție cu SARS-CoV-2 afectează rinichii. Cu toate acestea, la 25-50% dintre cei care dezvoltă infecție severă și necesită spitalizare se observă afectare renală, care se manifesta prin proteinurie și hematurie. Sub 15% dintre aceștia dezvoltă scăderea funcției renale(leziuni renale acute). Nu este cunoscut efectul pe termen lung al leziunilor renale asupra supraviețuitorilor COVID-19.
Se recomandă ca pacienții cu COVID-19 recuperați, care au avut leziuni renale acute (insuficienţă renală acută), să fie monitorizați în mod regulat de către un medicul nefrolog, deoarece riscul lor de a dezvolta boala cronică de rinichi este mai mare decât la pacienții cu COVID-19 care nu au dezvoltat insuficienţă renală acută, dar care au avut hematurie şi/sau proteinurie.
Leziunea renală acută (insuficiență renală acută, IRA), nu este aceeași cu boala cronică de rinichi, care va conduce în cele din urmă la insuficiență renală cronică (IRC), care nu este reversibilă. Detectarea hematuriei si/sau proteinuriei sunt semne precoce ale afectării rinichilor la persoanele cu COVID-19 confirmat.
GDS: Există măsuri de precauție speciale pe care ar trebui să le ia pacienţii cu boala cronica de rinichi?
E. M.: Pacienţii adulți în vârstă, cu boală cronică de rinichi sau alte boli cronice severe prezintă un risc mai mare de o formă COVID-19 mai severă. Prin urmare, trebuie să respecte următoarele măsuri:
• Luați măsuri de precauție, pentru a păstra distanta între voi și ceilalți;
• Când ieșiți în public păstrati distanţa între voi si limitați contactul strâns cu alţi bolnavi;
• Spălați-vă mâinile des
• Evitați locurile aglomerate;
• În timpul unui focar de COVID-19 în zona dumneavoasta de rezidenţă, rămâneți acasă cât mai mult posibil.
Vă rog să rețineți că, dacă sunteți în program de dializă, nu trebuie să ratați şedinţele de dializă si dacă vă simțiți rău ori aveți întrebări sau nelămuriri, contactaţi clinica sau centrul de dializa.
Dacă aveți transplant de rinichi, este foarte important să continuați să luați medicamentele imunosupresoare recomandate de medicul curant, să mențineți o igienă bună și să urmați recomandările echipei de îngrijire medicală. Contactați echipa medicală pentru orice întrebări sau nelămuriri.
GDS: Vaccinul anti-Covid-19, este indicat pentru pacienţii cu boală cronică de rinichi?
E. M.: Da, vaccinul anti-Covid-19 este indicat pentru pacientii cu boală cronică de rinichi. Este posibil ca persoanele cu afecțiuni renale să nu aibă un răspuns imun atât de puternic la vaccin ca populația generală. Cu toate acestea, elementul cheie al tuturor vaccinurilor nu este doar răspunsul individual, ci nivelurile de vaccinare din întreaga populație. Când un număr mare de persoame din comunitate devin imune prin vaccinare, răspândirea comunitară a virusului este limitată şi această “imunitate de turmă” este mai sigură pentru toată lumea.
Peste 850 de milioane de oameni din întreaga lume au o formă de boală renală, care este aproximativ dublu față de numărul de persoanele care trăiesc cu diabet și de 20 de ori mai mare decât prevalența cancerului la nivel mondial. Prevalența la nivel mondial a BCR este de 10,4% în rândul bărbaților și 11,8% în rândul femeilor.
Între 5,3 și 10,5 milioane de pacienti cu BCR necesită dializă sau transplant renal, deși mulți nu primesc aceste tratamente din cauza lipsei resurselor sau a barierelor financiare.
În România se estimează că aproximativ 1.180.702 milioane de persoane, cu vârsta între 20 – 79 ani au boală cronică de rinichi, conform studiului PREDATORR din anul 2013, şi numai 45.240 (2%) se regăsesc în raportările medicilor de familie.
