25 martie marchează an de an începutul Războiului de Independenţă din Grecia din anul 1821. Tot astăzi este una dintre cele mai mari sărbători ale Bisericii Ortodoxe, Buna Vestire. În această zi Arhanghelul Gabriel i s-a înfăţişat Mariei și i-a spus va purta în pântece fiul Domnului.
Grecia a făcut parte vreme îndelungată din Imperiul Otoman, începând cu anul 1453. Începuturile revoltei greceşti sunt marcate de înfiinţarea în 1814 a unei organizaţii secrete, numită Philiki Etairea (Eteria sau Societatea prietenilor), care avea ca obiectiv declarat eliberarea Greciei. Eteria a plănuit lansarea unor revolte în Peloponez, Principatele Dunărene și Constantinopole.
La 6 martie 1821 are loc prima revoltă în Ţara Românească, însă este rapid înăbuşită de otomani. Grecii din Peloponez declară la 17 martie 1821 război Imperiului Otoman, iar în 25 martie revolta se precipită atunci când episcopul Germanos din Patras ridică steagul revoluției peste Mănăstirea Agia Lavra din Peloponez. Strigătul „Libertate sau moarte“ a devenit motto-ul revoluției.
Grecii au înregistrat succese timpurii pe câmpul de luptă, inclusiv capturarea de la Atena, în iunie 1822, dar au urmat lupte interne care au măcinat rezistenţa grecească. În 1827 Atena și cele mai multe dintre insulele grecești au fost recucerite de turci.
Cum revoluția părea să fie un eșec, Marea Britanie, Franța și Rusia au intervenit în conflict, deoarece lupta grecilor stârnise un val de simpatie Europa, mulți intelectuali de frunte susţinând cauza greacă, inclusiv poetul englez Lord Byron. La Bătălia navală de la Navarino, forţele combinate ale britanicilor, combinate, francezilor și ruşilor au distrus flota otomană-egipteană. Revoluția s-a încheiat în 1829, când Tratatul de la Edirne a acordat independenţa statului grec.
