Circa 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga Uniune Europeană aveau în realitate o compoziţie diferită, deși ambalajul era același, iar 22% aveau compoziție diferită, în timp ce ambalajul era similar, arată a doua parte a unei comparații de calitate realizate de Comisia Europeană la nivelul UE Comisarul european responsabil s-a declarat îngrijorat de aceste rezultate.
Studiul, care privește produsele alimentare comercializate sub aceeaşi marcă, a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare, se menţionează într-un comunicat remis marţi de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
Scopul studiului prezentat marţi a fost să afle dacă diferenţele din compoziţia produselor alimentare pot fi percepute de simţurile umane, potrivit comunicatului ANPC.
Diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor.
Diferenţe senzoriale evidente
Scopul celei de-a doua părţi a studiului a fost de a afla dacă aceste diferenţe compoziţionale pot fi percepute de simţurile umane. Rezultatele prezentate demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, susţine că rezultatele studiului sunt mixte. „Pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între Est şi Vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a precizat Navracsics, care este responsabil de Centrul Comun de Cercetare al CE.
Se poate pune în pericol siguranţa cetăţeanului
Rezultatele nu l-au luat prin surprindere pe Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, o asociaţie pentru protecţia consumatorilor care acţionează la nivel naţional. „Vina aparţine în primul rând autorităţilor care nu au luat măsuri. Practic, deşi suntem consideraţi consumatori europeni, nu avem aceleaşi drepturi ca şi ei.
Publicul poate combate fenomenul de dublu standard prin simpla boicotare a produselor cu probleme. Sorin Mierlea preşedinte InfoCons
Atitudinea pe care o avem la nivel de ţară e total greşită, pentru că aici nu discutăm de orice produse, ci discutăm de mâncare, deci punem în pericol siguranţa cetăţeanului. Să nu uităm că suntem o ţară fruntaşă la numărul de îmbolnăviri de cancer şi aici un cuvânt greu de spus îl are şi alimentaţia. Drept urmare, autorităţile sunt obligate să monitorizeze şi să combată fenomenul de dublu standard”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea.
Mierlea a subliniat importanţa unui sistem la nivel european cu ajutorul căruia se pot compara produse din diferite ţări, dar şi că cetăţenii pot participa la combaterea fenomenului de dublu standard. „Cu ajutorul unei baze de date unice, poate compara toată lumea ce se găseşte la noi la raft cu ce se poate cumpăra în altă ţară europeană. Nu în ultimul rând, publicul poate combate fenomenul de dublu standard prin boicotare a produselor cu probleme. Simplu, le lăsăm pe rafturi”, a sublinat Sorin Mierlea.
