Imunizarea populației prin vaccinare este singurul instrument viabil de a opri pandemia de COVID-19, afirmă președintele Klaus Iohannis. El spune că, din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiei se axeaza pe controlul bolilor abia dupa apariția acestora, astfel că este nevoie de o schimbare de abordare la nivel național și internațional, „pentru a fi mai bine pregatiti să anticipăm crizele”.
El a făcut aceste declarații marți, la evenimentul „Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică”, organizat la Cotroceni de Ziua Mondială a Sănătăţii, la care este prezent și dr. Hans Kluge, director al Biroului pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății.
Iohannis a spus că pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilități structurale cronicizate, dar, fără să dispună de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, țara noastră „a dovedit că are capacitatea instituțională de a acționa rapid, oportun și eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei”.
Declarațiile lui Klaus Iohannis:
- „În prezent, rata de infectare este în creștere în toată Europa. Prea mulți semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulți alții se îmbolnăvesc și au nevoie de spitalizare.
- România, la fel ca alte țări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste.
- Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea și respectarea măsurilor sanitare de către toți cetățenii rămân puncte critice și reprezintă dovezi de responsabilitate și maturitate ale fiecăruia dintre noi.
- Redeschiderea sustenabilă și în condiții de siguranță a societăților și a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri.
- Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilități structurale cronicizate, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății și bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate și nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură.
• Fără să dispună de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituțională de a acționa rapid, oportun și eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei.
- Astăzi avem motive reale de optimism și speranța intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziție vaccinurile COVID. Imunizarea populației prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susținute pentru a ține virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală.
- Din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariția acestora. Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional.
- Trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem eficient și coordonat la amenințări emergente la adresa sănătății publice. În același timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariție a pandemiilor.
- Aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului și 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Această migrație este facilitată de o relație nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale și distrugerea biodiversității, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore.
• Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice sunt grave și vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. Iată o temă care știu că este de interes personal și pentru dumneavoastră, domnule Kluge. Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor și alterează condițiile ecologice, astfel încât crește riscul bolilor transmise prin apă, insecte și animale.
- România este și ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă și incendii cauzate de vreme. Creșterea urbanizării și îmbătrânirea populației sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare și respiratorii, boli cu incidență ridicată în România.
- Efectele schimbărilor climatice sunt, așadar, dramatice și au un efect direct asupra sănătății noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acționa nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci și pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane și financiare dacă nu au fost făcute la timp și eficient investiții în servicii de prevenție pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit și în urma schimbărilor climatice.
- În contextul actual, în care ne confruntăm cu toate aceste provocări, principiul „O singură sănătate” este mai actual ca oricând și subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecției mediului și sănătății, atât la nivelul statelor, cât și la nivel global.
- Cooperarea și solidaritatea întregii societăți internaționale constituie răspunsul nostru comun în fața unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizația Mondială a Sănătății este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces”.