Are 60 de ani. Este un pensionar din Craiova, cu o ținută atletică și o fire sportivă. Înainte, alerga zilnic 3-4 kilometri în Grădina Botanică. Făcea și altfel de mișcare în fiecare zi, îngrijind plantele din grădina de flori a blocului în care locuiește, precum și plimbări lungi prin oraș sau prin natură. Nu prea credea în COVID și în efectele perverse ale virusului. Și nici nu era convins să se vaccineze. Până când boala l-a răpus și l-a dus pe un pat de spital.
A văzut “moartea cu ochii”, iar acum privește viața cu alţi ochi. Vrea să le mulțumească medicilor și asistentelor care l-au readus la viață, pe care îi numește “niște îngeri”.
Într-o zi, Florin Pîslaru nu s-a simțit prea bine. A făcut o febră ușoară, 37,5. A două zi, febra a crescut la 38, apoi la 38,5 și nu îi scădea cu absolut nimic. După câteva zile a sunat medicul de familie. “Mi-a dat un tratament pentru 5 zile, cu un antibiotic foarte puternic și cu un antitermic, dar starea mea s-a agravat mereu. Aveam în continuare febră și nu mă mai simțeam deloc bine. Nu mai aveam nici poftă de mâncare. Pe 14 aprilie am apelat la Direcția de Sănătate Publică. A venit salvarea. Mi-au făcut testul și am ieșit pozitiv, cu COVID. Am încercat să mai stau acasă, în speranța că poate îmi revin.
Pe 18 aprilie nu am avut ce să mai fac. Îmi era foarte rău. Abia mai respiram. Am sunat la Salvare. M-au dus inițial la Spitalul de Urgență nr. 1. În acest timp, îmi căutau un loc la un alt spital. Am stat toată noaptea la Spitalul nr. 1. În acel moment erau foarte mulți infectați la Spitalul 1. Foarte mulți. Începusem să mă tem de ceea ce ar fi urmat. Eram speriat. Pe 19 aprilie, după-amiază m-au transferat la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș”. Acolo am stat de pe 19 aprilie, până pe 12 mai”, povestește cu emoție Florin Pîslaru.
A început coșmarul. Medicii îi căutau disperați un loc la ATI
Când a ajuns la “Victor Babeș”, întregul pavilion A era arhiplin cu persoane infectate cu COVID-19. În salonul în care a fost el “cazat” mai erau trei persoane infectate. Dintre toți, el era cel mai grav.
În perioada în care toate locurile din Craiova de la ATI erau ocupate, un om cu șanse de supraviețuire nu își găsea un pat la Terapie Intensivă.
“Primele trei zile au fost un coșmar. Au început să bage oxigen în mine, din două părți. Câte 30 de unități. Aveam pusă și un fel de cagulă, aveam și firele acelea băgate în nas”, povestește Florin Pîslaru, cu vocea tremurândă. Face o pauză. Oftează. Apoi continuă istorisirea cu emoție în glas: “Am intrat în agonie. Eram perfect conștient, dar corpul nu mai răspundea la nicio comandă. Eram ca o legumă. Saturația de oxigen în sânge tot scădea. Medicii au încercat să mă ajute în toate felurile. Apoi au început să îmi caute un loc la ATI. Atunci am inteles gravitatea. Nu mai erau locuri. Medicii s-au zbătut să îmi caute neapărat un loc la ATI. Aveam șanse să trăiesc, pentru că saturația de oxigen nu îmi scăzuse sub 50. Auzisem în spital că aceia cărora le scădea sub 50% nu mai aveau nicio șansă”. Decizia pe care urma să o ia ulterior a fost o decizie între viață și moarte.
“În cele din urmă, mi-au găsit un loc la ATI la Târgu-Jiu. Dar nu am vrut să plec. Citisem statisticile că doar 10% dintre cei care ajung la ATI mai supraviețuiesc. Soția era acasă, în carantină. Mă gândeam cum va reacționa să audă că sunt la ATI. Mă gândeam și la mine, dacă voi rezista la ATI. Mi-a fost foarte frică de transferul ăsta. Am dat semnătură că nu mă duc la Târgu Jiu la ATI. Le-am spus: “Fraților, dacă va fi să mor, vreau să mor aici, la Craiova! Va mulțumesc mult pentru efortul de a-mi găși un pat la ATI, dar nu mă duc!”, a mai spus Florin Pîslaru. Vocea îi tremura numai când povestea prin ce emoții a trecut.
După agonie a urmat revenirea la viață. Cum a reușit să învingă COVID
Văzând că nu dorește să fie transferat la ATI, medicii au făcut eforturi disperate să îl repună pe picioare. Un medicament a avut un efect miraculos asupra pacientului.“Eram ca o legumă. Nu puteam să dorm. Din 24 de ore, reușeam să dorm o singură ora. Era foarte traumatizant! Și aveam și o stare de rău. M-a ajutat foarte mult doctorul Olteanu. Mi-a administrat medicamentul acela american, Remdesivir, care m-a salvat. La unii nu a dat rezultate. Dar corpul meu a reacționat bine la Remdesivir, pe care mi l-a administrat timp de 5 zile. Au reacționat plămânii. Imediat îmi creștea saturatia de oxigen după acel medicament. După 3 zile, deja am început să îmi revin”, a mai spus craioveanul.
Medicamentul “minune” și sfaturile unui medic ascultate cu sfințenie l-au readus la viață pe pacient, așa cum chiar el povestește. “Corpul meu a reactionat bine la remdesivir. Știam că mai am șanse să supraviețuiesc, pentru că oxigenul în sânge nu scăzuse sub 50%. De aceea, am avut speranțe. Am crezut în mine. Am muncit. Am luptat împotriva bolii. Am tras de mine și după trei zile mi-am revenit. Dar tot am rămas pe o singură sursă de oxigen.
Atunci, doctorul Olteanu mi-a spus: “Bă, băiatule, fă mișcare, ca să își revină plămânii! Să faci mișcări din mâini, în sus, în jos. Apoi, plimbări pe hol, de la un capăt la altul”. Când venea la vizită după aceea mă întreba dacă am respectat ceea ce mi-a zis el și dacă am făcut mișcare. Trăgeam de mine și mă mobilizăm. Toate astea m-au salvat”, își amintește acum fostul pacient de la Spitalul de Infecțioase “Victor Babeș”.
“Medicii și asistentele sunt niște îngeri pentru mine”
Craioveanu povestește că pe tot parcursul șederii lui în spital, personalul medical s-a comportat exemplar. L-au încurajat cu toții, de la asistente, până la medici. I-au fost suport moral pe perioada “tranziției” prin experiența cu necrutatorul COVID. “Medicii și asistentele sunt niște îngeri pentru mine. Este o doamnă asistentă, Mariana o cheamă, care îmi spunea: “Domnu’ Pîslaru, mâine sunt iar de garda. Vreau să îmi promiteți că mâine veți fi mai bine! Să luptați că să vă însănătoşiţi! Îi povestesc acasă și soțului de dumneavoastră și el va încurajează să răzbiți boala”. Se ruga pentru mine să mă fac bine. Mai era o fată, Ileana, care mă încuraja. Aveau foarte mare grijă de mine și de ceilalți pacienți. Le vedeam doar ochișorii, că erau îmbrăcăți în combinezoane de sus până jos. Și îi recunoșteam după voce.
Domnul doctor Olteanu a făcut minuni cu mine. Când se apropia ora pentru garda de după-amiază îmi doream să fie domnul doctor Olteanu de garda. Îmi dădea o stare pozitivă, de optimism. Avea o energie pozitivă. De aceea, eu îi consider niște îngeri, care au vegheat la capul meu. Le multumesc tuturor, pentru tot ce au facut pentru mine!”, a spus cu emoție în glas Florin Pîslaru.
După ce și-a revenit, i-a ajutat pe alții: “Le dădeam apă cu cana și nu plecăm de lângă patul lor până nu luau o înghițitură de mâncare”
Când a început să meargă mai cu forță, Florin Pîslaru a început să își ajute colegii de salon și pe cei de la alte saloane, aflați în stare gravă: “Au venit alți pacienți, tot în stare gravă. Unul de 72 de ani și un băiat mult mai tânăr. Mă duceam să le dau apă. Când ești cu tuburile acelea de oxigen, și în stare de rău, foarte greu poți să te mobilizezi. Le dădeam apă cu cana, cu paharul și nu plecăm de lângă patul lor până nu luau o înghițitură de mâncare. Îi ridicam în șezut și îi ajutăm să bea apă. Hidratarea era importantă. M-am gândit că dacă pe mine m-a ajutat Dumnezeu să scap, acum pot să ajut și eu pe alții. Oricum îi ajutam, dar acum parcă eram și mai motivat”, a mai spus Florin Pîslaru.
Treptat, starea lui s-a ameliorat, saturatia de oxigen a crescut, iar după aproape trei săptămâni de spitalizare a plecat acasă pe picioarele lui. La internare, tot pavilionul A de la “Victor Babeș” (12 saloane) fusese plin până la refuz de pacienți cu COVID. La externare, abia dacă mai erau 4 saloane cu pacienți. Mulți nu mai erau în spital. Unii s-au externat refăcuţi, alții…
“Am un sfat pentru toți românii: vaccinați-vă și aveți grijă de voi!”
Ajuns acasă, craioveanul se bucură de oxigenul pe care îl trage în mod natural în plămâni, de oamenii pe care își dorea să îi reîntâlnească, de familie, de florile din grădiniță. Are o nouă viață. Viața după COVID. Acum crede că există COVID, pentru că a simțit pe corpul lui efectele coronavirusului: “Am trecut prin iad. Dar Dumnezeu si medicii au vrut să trăiesc!”.
Dacă în urmă cu o lună nici nu concepea să se vaccineze împotriva COVID-19, acum îndeamnă pe toată lumea să se imunizeze. O va face si el, imediat ce ii va permite medicul pneumolog care îl consultă. “Fraților, nu este de glumit cu acest virus! Vaccinați-vă și aveți grijă de voi! Virusul acesta este unul periculos!”, a încheiat Florin Pîslaru, fericit că şi-a reluat viaţa din ghearele COVID-19.