Autoritățile județene se apropie de finalizarea Planului de Tanziție Justă. Potrivit acestora, județul Gorj are câteva dezavantaje majore legat de atragerea de fonduri prin Planul de Tranziție Justă. Acestea reies dintr-un studiu comandat unei firme de consultanță de către Consiliul Județean Gorj.
Studiul amintit a stat la baza întocmirii Planului de Tranziție Justă pentru județul Gorj. Documentul este gata și urmează să fie depus la ministerul de resort în vederea atragerii de surse de finanțare. Dorin Tașcău, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, a declarat că studiul pe care instituția îl care la dispoziție a identificat punctele tari, punctele slabe, amenințările și oportunitățile județului. „Planul a fost finalizat și urmează să fie depus. Am lucrat pe baza unui studiu de specialitate. Au fost întâlniri și cu mediul de afaceri. Există și un portofoliu de proiecte. Gorjul are și câteva dezavantaje, dar cred că vor fi atrase fonduri din acest program”, a declarat Dorin Tașcău, vicepreședintele Consiliului Județean Gorj.
Principalele avantaje și dezavantaje
Astfel, Gorjul ar avea un potențial fotovoltaic ridicat, unul din cele mai ridicate din țară. Acesta ar fi unul din punctele tari identificate de studiul firmei de consultanță.
Din păcate, sunt și câteva puncte slabe și amenințări, precum: concentrarea a 76% dintre firmele din Gorj în municipiul Târgu Jiu, numărul mic de companii, număr redus de firme nou înființate, ultimul loc la antreprenoriat. La amenințări este trecută și migrația populației, infrastructura școlară neadaptată la piața muncii, degradarea accentuată a solului, precum și lipsa de claritate a Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia 2021 – 2025. Bugetul pentru Planul de Tranziție Justă pentru șase județe din țară, între care și Gorjul este de 2,2 miliarde de euro.
Județul Gorj este monoindustrial și este dezavantajat pentru că are o economie construită în jurul Complexului Energetic Oltenia: „Ani la rând am fost foarte sus la salariul medu. Gorjul era în top cinci la nivel național. Dar erau salariile de la Complexul Energetic Oltenia. Lumea a lucrat aici, a avut venituri bune. Este o explicație pentru gradul scăzut al antreprenoriatului. Oamenii nu au mai fost interesați de mediul de afaceri. Ne pune pe gânduri și faptul că nu este nimic cert legat de Planul derestructurare a CEO și trebuie să știm cum va arăta și ce se va face cu el”, a mai spus Dorin Tașcău.
