Media anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) în zonele urbane din Uniunea Europeană a scăzut până la 12,6 ľg/m3 (micrograme pe metrul cub) în 2019, de la 25 ľg/m3 în 2015. Cu toate acestea continuă să fie peste nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, adică o medie anuală de 10ľg/m3, arată datele publicate joi de Eurostat, scrie Agerpres.
În rândul statelor membre, cea mai mare medie anuală a concentraţiei de particule fine (PM2,5) se regăseşte în zonele urbane din Bulgaria (19,6 ľg/m3), Polonia (19,3 ľg/m3) şi România (16,4 ľg/m3). În contrast, concentraţia este cea mai scăzută în zonele urbane din Estonia (4,8 ľg/m3), Finlanda (5,1 ľg/m3) şi Suedia (5,8 ľg/m3).
PM2,5 reprezintă cele mai periculoase particule fine, adică cele cu un diametru mai mic de 2,5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule cu o dimensiune de 10 microni), particulele PM2,5 pot afecta mai grav sănătatea deoarece pătrund adânc în plămâni.
Potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, în 2020, iar capitala Bucureşti a ocupat poziţia 51 la nivel mondial. Cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India), iar la polul opus aerul cel mai curat este de găsit în insule din mijlocul oceanului, precum Insulele Virgine şi Noua Zeelandă, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda.
La nivel mondial, în 2020, doar 24 din cele 106 ţări monitorizate au respectat recomandările anuale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru poluarea cu PM2,5, susţine IQAir.
