Speranţa de viaţă la naştere este mai bună în judeţul Dolj faţă de cea la nivel naţional, însă durata medie de viaţă este mai mică faţă de media naţională. Şi la mortalitatea generală stăm mai prost decât la nivel naţional, iar principalele cauze ale deceselor rămân bolile aparatului circulator.
Trăim, în medie, 75 de ani
Date analizate la nivelul anului 2019 arată o speranţă de viaţă de 76,94 ani în Dolj, mai crescută la sexul feminin – 80,79 ani – faţă de sexul masculin – 73,16 ani. Doljul a avut o speranţă de viaţă la naştere mai bună decât cea înregistrată la nivel naţional. În perioada 1998-2019, speranţa de viaţă la naştere a crescut cu 6,76 ani (cu 6,43 ani la genul masculin şi 6,95 ani pentru genul feminin).
În schimb, durata medie de viaţă este mai mică în judeţ faţă de durata medie de viaţă înregistrată la nivelul ţării şi la nivelul Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia pe total, pe sexe si in mediul rural. Totuşi, în mediul urban durata medie de viaţă este mai mare decât valoarea înregistrată la nivelul ţării.
Doljenii trăiesc, în medie, 75,26 ani, conform celor mai recente date disponibile, iar femeile au un avans considerabil faţă de bărbaţi. O femeie trăieşte, în medie, 78,85 ani, în timp ce un bărbat ajunge la 71,77 ani.
Principalele cauze de deces în Dolj, bolile aparatului circulator
În ceea ce priveşte mortalitatea generală, aceasta a înregistrat valoarea de 13,6o/oo, valoare mai mică cu 0,1 o/oo faţă de 2018. Valoarea este mai scăzută pentru mediul urban – 10,2 o/oo ( 17,8 o/oo pentru mediul rural) şi în rândul persoanelor de sex feminin – 12,9 o/oo (14,4 o/oo la sexul masculin). Mortalitatea în Dolj este mai mare decât cea înregistrată la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia ( cu 1 o/oo) şi decât valoarea înregistrată la nivel naţional (cu 1,9 o/oo).
Cele mai frecvente cauze ale deceselor sunt bolile aparatului circulator, tumorile şi bolile aparatului respirator.
Cele mai frecvente probleme de sănătate. Diabetul, creştere fulminantă
Pe primele locuri în topul problemelor de sănătate din judeţul Dolj, din punct de vedere al indicelui de evidenţă, sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, cardiopatia ischemică cronică, tumorile, ciroza şi alte hepatite cronice, tulburări mentale şi de comportament, BPCO, boala ulceroasă, boli cerebro-vasculare şi boli psihice.
Din analiza datelor existente din 2005 până în prezent, se constată o creştere accelerată a cazurilor de diabet (de la un indice de incidenţă de 2,42 în 2005 la 7,22 în 2019). Un ritm alert de creştere se observă şi în privinţa cazurilor de cancer (de la 2,17 în 2005 la 3,91 în 2019) şi hipertensiune arterială (de la 7, 39 în 2005 la 11,86 în 2019).