Creierele pacienților morţi de COVID-19 sunt remarcabil de similare cu cele ale persoanelor care își pierd viața din cauza unor boli neurologice degenerative ca Alzheimer și Parkinson, afirmă cercetătorii într-un nou studiu realizat la Universitatea Stanford, citat de Hotnews.
Tony Wyss-Coray, profesor de neurologie și boli neurologice la Universitatea Stanford din Statele Unite și coautor al studiului, afirmă că „creierele pacienților care au murit din cauza unei forme severe de COVID-19 au prezentat markeri moleculari de inflamare profundă, chiar și în rândul acelor pacienți care nu au prezentat simptome clinice de probleme neurologice”.
Echipa sa a analizat mostre de țesut cerebral de la 8 persoane care au murit de COVID-19 și de la 14 persoane care și-au pierdut viața din alte cauze.
În jur de o treime din pacienții spitalizați cu coronavirusul raportează simptome neurologice ca încețoșarea gândirii, dificultăți de concentrare, depresie sau că uită ușor lucruri.
Aceste probleme pot continua în cazul pacienților care suferă de COVID de durată („long COVID”) care raportează simptome ale bolii timp de luni de zile după ce s-au vindecat de infecție.
Nu există un consens cu privire la pătrunderea virusului în creier
Deși studiul a găsit inflamații semnificative în creierele pacienților care au decedat de COVID-19, țesutul lor celebral nu a prezentat urme ale coronavirusului SARS-CoV-2 care cauzează boala, Wyss-Coray subliniind că nu există un consens în rândul oamenilor de știință cu privire la pătrunderea virusului în creier.
Cercetătorul face referire la câteva studii realizate la sfârșitul anului trecut care sugerau că SARS-CoV-2 migrează în creier după infecție.
„Am folosit aceleași instrumente pe care le-au folosit și alții – precum și altele, mai definitive – și am căutat cu minuțiozitate prezența virusului și nu l-am putut găsi”, a afirmat acesta într-un comunicat de presă remis de Universitatea Stanford.
Studiul cercetătorilor a fost publicat pe 21 iunie în revista Nature.
„Infectarea virală pare să declanșeze răspunsuri inflamatorii în întreg corpul și poate cauza inflamații de-a lungul barierei hematoencefalice (sânge-creier) care la rândul ei poate declanșa reacții neuroinflamatorii în creier”, explică Wyss-Coray.
„Constatările noastre ar putea ajuta la explicarea încețoșării creierului, oboselii și a altor simptome neurologice și psihiatrice asociate cu COVID-ul de durată”, concluzionează cercetătorul.
