Fenomenul violenței este omniprezent în școlile din țara noastră, arată un studiu realizat de Fundația World Vision România. Cu toate acestea, în contrast cu frecvența cu care au loc astfel de incidente, aproape jumătate dintre elevi au declarat că nu fac nimic, indiferent dacă sunt victime sau martori, indiferent dacă sunt elevi de liceu sau la gimnaziu. Principalul motiv pentru care copiii nu acţionează este frica, iar unu din cinci elevi din România mărturiseşte că se simte exclus din comunitatea școlii.
Agresiunea verbală este forma cel mai des experimentată de victime, atât la gimnaziu (42% dintre elevi), cât și la liceu (38%). În ordinea frecvenței cu care sunt menționate de către elevi astfel de incidente, urmează agresiunea socială, raportată de 15,6% dintre elevii de gimnaziu și 19% dintre cei de liceu, și agresiunea sau hărțuirea pe Internet, indicată de 12,5% dintre aceștia (liceu), respectiv 14% (gimnaziu).
Violența fizică este menționată de circa 10% dintre elevii de liceu, respectiv de către unu din șapte elevi de gimnaziu.
Aspectul fizic și notele, motivele violenței
Unu din cinci elevi din România se simte exclus din comunitatea școlii. Această percepție se manifestă în special în rândul elevilor de gimnaziu, dintre care 18% se simt acceptați doar uneori de colegi și 11% de către adulții din jur. Doar 10% dintre acești copii afirmă că pot apela la ajutor în școală atunci când au nevoie. Sentimentul de excludere este resimțit și în rândul elevilor de liceu: 20% dintre ei se simt acceptați doar uneori de colegi sau adulți.
Motivele cel mai des invocate de către victimele pentru actele de violență îndreptate asupra lor sunt aspectul fizic (de către 41% dintre elevii de gimnaziu, respectiv 42% din cei de liceu), urmat de note sau rezultatele școlare (37%, respectiv 34%). La mare distanță urmează discriminarea de gen (21% la gimnaziu, 12,5% la liceu).
Mulți copii recunosc că au avut comportamente agresive sau că au hărțuit alți elevi. La gimnaziu, cei mai mulți elevi au recunoscut că au comis acte de agresiune verbală (21%), fizică (12%), electronică (9%) și socială (8%). La liceu, majoritatea agresiunilor comise sunt verbale (15%), sociale (8%), electronice (8%) și fizice (4%).
Cum reacționează copiii la bullying
Peste 40% dintre victimele agresiunilor nu au făcut nimic după incident. Principalele motivații sunt frica, în cazul copiilor de gimnaziu (40%) și faptul că nu știu ce să facă sau cu cine să vorbească, la elevii de liceu (33%).
În ceea ce îi privește pe elevii care doar asistă la astfel de incidente, aproape jumătate nu au încercat să ajute victima (44% la gimnaziu și 49% la liceu).
Un sfert dintre elevii de gimnaziu (24%) și o cincime dintre elevii de liceu (19%) nu raportează niciodată un astfel de incident la care au fost martori. De asemenea, un sfert (25% la gimnaziu și 26% la liceu) nu știu cum să raporteze la școală un asemenea caz.
Tot cu privire la elevii care sunt martori la incidente de violență, circa unu din șapte (la gimnaziu) și unu din cinci (la liceu) nu fac absolut nimic, principalul motiv declarat fiind că nu doresc să se implice – pentru circa două treimi dintre ei. Alte motive menționate sunt frica, faptul că nu le place să pârască și faptul că nu au crezut că implicarea lor ar face o mare diferență.
Sinteza raportului poate fi citită aici: https://worldvision.ro/raport-bullying-in-scoala/
Recomandările World Vision România
- Organizarea de activități de informare a elevilor despre agresiune și hărțuire, cum, unde, cui și când să raporteze, respectiv stabilirea unor reguli de comun acord cu elevii pentru prevenirea și combaterea bullyingului
- Stabilirea de mecanisme de monitorizare și răspuns la cazurile de agresiune și hărțuire, la nivel de școală sau inspectorat
- Operaționalizare grupurilor de acțiune anti-bullying, în fiecare școală
- Programe de formare și instruire continuă a cadrelor didactice pentru a putea preveni, depista, interveni și reduce efectele incidentelor de agresiune și hărțuire
- Asigurarea normei legale de un consilier școlar la 600 de elevi
“Fenomenul de bullying este unul extrem de grav şi cu urmări pe termen lung pentru viaţa copilului şi a viitorului adult. Este esenţial să mobilizăm acum, urgent, resurse pentru a-l combate. Acest subiect nu este unul care intră în competenţa unui singur minister, este un subiect cu implicaţii profunde în foarte multe arii, de aceea trebuie coordonare şi conlucrare la nivelul autorităţilor centrale şi locale.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Cercetarea s-a derulat prin administrarea unor chestionare online, pe un eșantion de 817 de elevi de liceu și gimnaziu de la 48 de școli și licee din șapte județe, care merg la ore cu prezență fizică.
