Un miliard de euro s-a dat și s-a luat mită în România în ultimii șase ani, iar sutele de anchete arată că inculpații au făcut manevre să scape de dosare și să își pună banii la adăpost. Aproape 800 de dosare de corupție au fost trimise în judecată din 2014 încoace. Practica arată că mulți dintre funcționarii acuzați de corupție preferă sa încaseze mita cash, iar în unele cazuri aveau atât de mulți bani, încât își cumpărau lunar mașini, terenuri ori apartamente, scrie Digi24.
Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată, din 2014 până la începutul acestui an, 770 de dosare de corupție. Așa că anchetatorilor le-a fost ușor să contureze un portret robot al celor care încearcă să ascundă mita.
„Sunt persoane instruite, bine relaționate, cu acces la expertiză, cu mijloace complexe, care ascund produsul infracțiunii, iar noi trebuie să ținem pasul cu aceștia. Unele persoane dispun de sume mai mari decât bugetul Direcției Naționale Anticorupție”, spune Crin Bologa, procurorul-șef al DNA.
Anchetatorii specializați în depistarea prejudiciilor și a bunurilor obținute din infracțiuni au făcut și o listă a semnelor care îi dau de gol pe infractori.
Cum se dau de gol infractorii
Cheltuieli mult peste veniturile declarate ori declarațiile de avere goale. Sunt tot atâtea semnale de alarmă pentru investigatorii finaciari. Investigând fapte de corupție, procurorii au descoperit că nu doar o dată funcționarii treceau pe numele rudelor bani obținuți din surse ilegale. Și nu doar o dată unii au divorțat, formal, desigur, astfel încât să poată trece pe numele partenerilor de viață banii obținuți ilicit.
„Mita transmisă în numerar, acestea au fost cele mai multe situații, apoi bunuri mobile sau servicii. Au fost utilizați pentru construcția sau cumpărarea de locuințe, achiziții de bunuri de lux sau opere de artă ca formă de protecție sau investiție a banilor”, detaliază Amalia Constantinescu, ofițer de poliție DNA.
Cât privește modul în care circula mita, varianta cash rămâne cea mai răspândită. Cazul polițiștilor de la Serviciul Permise din Suceava, acuzați că adunau atât de mulți bani încât îi țineau în ligheane, e doar cel mai recent exemplu. Când vine vorba despre sume mari, cum a fost cazul achizițiilor făcute în pandemie, din dosarul fostului șef UNIFARM, sunt preferate mecanisme de firme, bazate pe contracte fictive.
