6.2 C
Craiova
marți, 5 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăSanatateMama si copilulCristina Koriche, despre principalele motive care descurajează mamele să alăpteze

Cristina Koriche, despre principalele motive care descurajează mamele să alăpteze

Prima săptămână a lunii august este dedicată, în fiecare an, alăptării bebeluşilor din întreaga lume, fiind un prilej pentru încurajarea acestui obicei natural şi extrem de important pentru sănătatea şi bunăstarea copiilor. Cu efecte benefice pe termen lung, hrănirea exclusiv la sân a bebeluşului pentru cel puţin şase luni este recomandată de specialişti pe plan mondial.

Cu toate acestea, într-o epocă a vitezei, în care statutul social al femeii a suferit schimbări majore, multe mame renunţă la alăptare din considerente profesionale sau din cauza presiunii sociale. Dezinformarea sau lipsa documentării duc şi ele la descurajarea noilor mame. Cristina Koriche, pediatru şi consultant acreditat în alăptare, a acordat un interviu GdS cu privire la cele mai frecvente cauze care descurajează femeile să alăpteze şi cum pot fi ele gestionate spre binele mamei şi al bebeluşului.

GdS: Ne putem pregăti înainte de naştere pentru a începe alăptarea cu dreptul?

Cristina Koriche: O mămică se poate pregăti cu informaţii, există grupuri de specialitate pe Internet, grupuri de suport, conferinţe online, resurse există. Şi este indicat să facă acest lucru pentru că mamele cred, în general, că totul este „lapte şi miere”. Nu este chiar aşa. E responsabilitatea ta, ca viitoare mămică, să te documentezi. Unele mame sunt efectiv dezorientate după naştere din cauza durerilor, a dezechilibrului hormonal.

GdS: Putem preîntâmpina mult temuta furie a laptelui sau popularele canale înfundate?

C. K.: Furia laptelui nu apare imediat după naştere, ci în a treia sau a patra zi. Şi atunci, mama ar face orice ca să scape şi lasă pe mamă, mătuşă, vecină să o mulgă. Este prima greşeală. Să ajungi la partea de muls. Pentru a preveni acest lucru, e bine să naşti într-o maternitate unde poţi avea acces la copil oricând. Dacă mama e separată de copil, este obligatoriu să folosească pompa de muls pentru a înlocui suptul copilului. În momentul în care este separată de copil, mama nu poate face aceeaşi stimulare ca atunci când are bebeluşul lângă ea. Dacă bebele primeşte şi supliment de lapte praf, el va dormi trei ore, nu va suge şi iarăşi sânii riscă să se angorjeze.

Prima metodă de a preveni furia laptelui este drenarea sânului, fie că este prin suptul exclusiv sau prin pompă.
Apoi, ajută compresele cu apă caldă pe sân, care contribuie la vasodilataţia canalelor pentru ca laptele să curgă mai uşor.
Nu e recomandat să lăsăm pe nimeni să ne mulgă, pentru că se pot face microleziuni la nivelul canalelor şi angorjarea se va acutiza.

GdS: De ce apare furia laptelui?

C. K.: Multe mame îşi pipăie sânii după naştere, văd că sunt moi şi atunci stau şi aşteaptă, crezând că nu au încă lapte. Eventual pun pompa puţin şi apoi aşteaptă, dar în sânul său fabrica este pornită şi în 3-4 zile în care nu a drenat sânul, se acumulează 300-400 ml lapte. Când se schimbă colostrul, căci acesta este laptele din primele zile, cu laptele de tranziţie, vine un volum mult mai mare, canalele nu sunt înfundate, ci inflamate. E mult mai greu, odată ajunsă în faza aceasta, să scoţi acest lapte. Dacă mai apar şi microleziunile din cauza mulsului, e şi mai greu. Iar protocolul de angorjare se face cu blândeţe.

Mamele nu cred că acel colostru din primele zile este laptele, deşi acela este, poate, cel mai important. Este laptele cu care copilul tău nu se mai întâlneşte, un cocktail de imunitate şi anticorpi, pe care îl ratezi aşteptând să vină laptele… care este, de fapt, faza a doua, laptele de tranziţie. Colostrul este într-o cantitate foarte mică, este foarte dens. Este extrem de important ca bebeluşul să îl primească.

GdS: În maternitate, multe mămici experimentează manevre traumatizante asupra sânului pentru a li se „desfunda canalele”. Cât de corectă e informaţia aceasta, sunt într-adevar de ajutor aceste proceduri?

C. K.: Când ai sânii piatră şi te dor până simţi că nu mai respiri, ai lăsa aproape pe oricine să te mulgă dacă îţi promite că te scapă de această durere. Numai că aceste manevre nu sunt aprobate de medici, sunt făcute de persoane care, chiar dacă au pregătire medicală primară, nu au studii legate de alăptare. Este o procedură care poate veni cu consecinţe pe termen lung, poate da patologii de care nu răspunde nimeni apoi. Se pot crea noduli din cauza microleziunilor produse. Nu asistentele pot desfunda acele canale, ci doar guriţa unui bebeluş care se ataşează corect, care suge frecvent şi eficient, nu doar „suzetează” un minut, două, după care adoarme. Sau mai poate ajuta o pompă de sân folosită înainte să apară furia laptelui.

GdS: Care sunt principalele lucruri care descurajează mamele să alăpteze, din experienţa ta?

C. K.: Din experienţa mea, principalul motiv este lipsa educaţiei prenatale. Mama nu se aşteaptă la probleme. În general, îşi setează aşteptări induse de către ceilalţi, cu copii care sug pe ceas, la program, care dorm noaptea. Când mama naşte şi mai e şi separată de copil, se creează rupturi în secvenţa firească, instinctivă dintre mamă şi bebeluş. Mama separată de bebeluş în maternitate ajunge acasă şi descoperă abia atunci nevoile reale ale bebeluşului.
Din păcate, am întâlnit şi tătici care nu încurajează mama să alăpteze. Unii dintre ei pentru că văd că partenera se chinuie şi, pentru că ţin la ea, consideră că e mai bine să renunţe, alţii din neştiinţă, alţii din egoism, pentru că nu vor ca alăptatul să afecteze estetica sânului.

Mai sunt şi rudele mai în vârstă care vin cu mituri învechite – să îi dai copilului ceai, să îi dai lapte praf pentru că nu se satură, cu idei de diversificare de la 3-4 luni.

În general, părerile celorlalţi le influenţează pe noile mămici, inclusiv părerile mamelor care nu au alăptat şi care dezinformează bazându-se pe experienţa proprie, de multe ori filtrată extrem de subiectiv.

Din păcate, un factor descurajant este şi sistemul medical. În maternitate, alăptarea este descurajată mai ales din lipsa personalului. Asistentele nu au timp să stea cu fiecare mamă în parte. Nu se fac nici cursuri de pregătire cu personalul medical şi nici nu se îndrumă mamele către consultanţii acreditaţi.
Şi încă un lucru important. În maternitate, de multe ori bebeluşul primeşte şi lapte praf, cu sau fără voia mamei, iar atunci când mama ajunge acasă, din dorinţa de a alăpta exclusiv, scoate brusc laptele praf. Copilul plânge, e nemâncat, ajunge după 2-3 zile să îi introducă iar formula, când schema ar trebui să fie invers. Laptele praf ar trebui scos treptat acasă.

GdS: Mamele sunt descurajate şi de faptul că bebeluşul refuză sânul.

C. K.: Da, este încă un motiv care le face să renunţe la alăptat. Aici aş menţiona un lucru des întâlnit în spital. Mamelor li se spune de multe ori că „nu au sfârcuri bune”. Este încă un mod de a demoraliza mama şi o face să nu se simtă bună pentru copilul său. I se recomandă mamelonul de silicon, care nu este util tot timpul, ci se dă doar în anumite situaţii. Ce trebuie să ştie o mamă este că bebeluşul nu te refuză pe tine, el are un motiv pentru care nu se ataşează – nu vrea sau nu poate. Când se ataşează greşit, face rană, iar acest lucru nu este normal. Primul semn că un copil nu se ataşează corect la sân este durerea şi rana la sân. Iar un bebeluş care nu se poate ataşa corect nici nu va mânca eficient.

GdS: Sunt eficiente suplimentele pentru stimularea lactaţiei?

C. K.: Plantele pot face rău sau bine, pot fi eficiente sau ineficiente în funcţie de dozaj, de posibilele patologii ale mamei. De exemplu, trebuie luate în calcul afecţiunile tiroidei, care sunt foarte frecvente. Pe lângă faptul că pot dezechilibra tiroida, suplimentele acestea pot avea efectul advers, scăzând lactaţia. Aşadar, aş trage un semnal de alarmă cu privire la acestea. Ele nu sunt pentru oricine, iar dozajul trebuie particularizat. Personal, când recomand o schemă de creştere a lactaţiei, le recomand mamelor anumite analize înainte.
Iar ceaiurile nu rezolvă problema.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS