Reconstrucţia mamară după operaţia de mastectomie, ca urmare a diagnosticării cu cancer la sân, se poate realiza gratuit în România, printr-un subprogram inclus în Programul Naţional de Oncologie în anul 2014. Cu toate acestea, în ultimii ani, acest tip de intervenţii a scăzut dramatic, pandemia fiind unul dintre factorii determinanţi. Însă nu singurul. Lipsa de informare şi a programelor destinate îndrumării pacientelor după diagnosticul cu o astfel de afecţiune este o altă cauză importantă.
1 din 8 cazuri de cancer diagnosticate în 2020 a fost cancer la sân
Unul din opt cazuri de cancer diagnosticate în 2020 a fost cancer mamar. Cancerul la sân rămâne una dintre cele mai îngrijorătoare boli oncologice din România, în ţara noastră afecţiunea diagnosticându-se de multe ori în faze avansate.
Conform unui raport publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică anul acesta, în 2018 au avut loc 24,9 de mastectomii totale la 100.000 locuitori şi 33,2 de mastectomii parţiale la 100.000 locuitori.
„Mastectomia este o intervenţie invalidantă, mutilantă. Uneori, aceste intervenţii sunt şi intervenţii bilaterale. Impactul psihologic este foarte mare asupra pacientei”, spune Elena-Alexandra Marinescu, medic specialist Chirurgie Plastică, Estetică și Microchirurgie Reconstructivă.
Discuţia cu medicii sau cu un psiholog poate fi de ajutor
Chiar dacă au reuşit să învingă acest cancer, tot ce urmează le consumă pe paciente.
“Nu operaţia în sine este cea mai grea, ci lupta de după. Radioterapia, chimioterapia, la nivel mental, sunt foarte greu de suportat şi acceptat. În plus, sânul este simbolul feminităţii. Femeile se simt incomplete. De aceea, de multe ori este dificil, când te trezeşti fără o parte din tine, să mai ai puterea să apelezi la reconstrucţie, chiar dacă ai această posibilitate. În plus, este o intervenţie chirurgicală. Ca orice intervenţie, presupune riscuri, recuperare, iar femeile, şi aşa fără energie, stau şi se gândesc dacă să se mai pună iar de 2-3 ori pe masa de operaţie, dacă merită efortul, riscul unei noi intervenţii. Garanţia unei operaţii reuşite este mare, dar nicăieri nu există o garanţie de 100%”, explică dr. Marinescu.
“Noi recomandăm ca pacientele să discute cu un psiholog, acesta le poate fi de mare ajutor. Sau măcar să vină şi să discute cu noi”, adaugă aceasta.
Pandemia a pus pe pauză intervenţiile
În Craiova, primele reconstrucţii mamare au avut loc în 2015. Fiind perioada de debut a programului, acesta a suscitat mai mult interes, iar au fost solicitările au fost destul de numeroase în primii doi ani. Apoi, lipsa atenţiei din partea mass media şi, ulterior, pandemia, au condus la o scădere drastică a cererii.
“În 2014-2015 a fost o vâlvă datorată declanşării acestui subprogram, şi în 2016 au fost câteva intervenţii. Apoi, încet, încet, programul a intrat într-un con de umbră, presa a abordat mai puţin subiectul, iar pandemia i-a pus cu totul capac. Se scrie şi se vorbeşte foarte mult de screening, de programele de prevenţie, dar mai puţin de ce se întâmplă cu pacientele după diagnostic, după mastectomie. Cu ele ce facem? Au nevoie de îndrumare şi trebuie să vorbim mai mult despre asta”, semnalează dr. Marinescu.
Cui se adresează programul de reconstrucţie mamară?
Programul pentru reconstrucţia mamară este decontat de Casa de Asigurări de Sănătate şi se adresează persoanelor care au suferit o rezecţie totală sau parţială a sânului în urma depistării cu cancer mamar.
Nu sunt incluse aici mastectomiile fără substrat oncologic, realizate preventiv. Este celebru cazul Angelinei Jolie, care a făcut o astfel de intervenţie pentru că avea un risc genetic ridicat de a dezvolta cancer mamar. Dar astfel de situaţii nu sunt eligibile pentru reconstrucţia mamară decontată de CAS.
Există, de asemenea, şi alte cazuri în care nu se poate face reconstrucţie mamară. Un exemplu sunt pacientele care se află sub o terapie care nu permite tratament reconstructiv, cele cu afecţiuni sistemice severe, precum tulburările de coagulare sau care nu pot primi anestezie generală.
Relaţia pacientei cu oncologul este esenţială
În procesul de reconstrucţie mamară, pacienta va beneficia de aportul unei echipe mixte, formate din plastician, oncolog, chirurg generalist.
Un element cheie în această ecuaţie este relaţia pacientei cu oncologul. El este cel care stabileşte şi cum va decurge reconstrucţia. Uneori, aceasta se poate face per primam, adică excizia de tumoră malignă cu păstrare de ţesut sănătos şi reconstrucţie imediată cu proteză. Însă marea majoritate a cazurilor sunt cele de reconstrucţie post mastectomie, la aproximativ 6 luni după intervenţia de extirpare a ţesutului malign.
În ce constă reconstrucţia mamară
De obicei, reconstrucţia mamară cu implant se face în etape. În primă fază, se montează o proteză de tip expander, care poate fi păstrată timp de 6 luni, iar apoi se introduce implantul definitiv, transmite chirurgul plastician.
Alteori, este nevoie de reconstrucţie cu lambou, adică ţesut de la pacientă. În acest caz, de cele mai multe ori, se recoltează ţesut de la nivelul toracelui dorsal – de pe spate. Cicatricea este minimă şi nu pune probleme estetice şi funcţionale.
Există şi posibilitatea unei a treia intervenţii, de simetrizare a sânilor. “Nu prea este recomandat ca simetrizarea să se facă în acelaşi timp cu reconstrucţia pentru că sânul se poate remodela şi îşi mai schimbă aspectul în primele luni . E bine să lăsăm gravitaţiei şi organismului cele 6 luni şi apoi să aducem şi celălalt sân la dimensiunea celui reconstruit. Deci se poate ajunge până la trei intervenţii pentru o reconstrucţie mamară”, explică dr. Marinescu.
Anul acesta, la SCJU, a avut loc o primă etapă dintr-o reconstrucţie. După expandare, urmează introducerea protezei definitive şi simetrizarea.
