Guvernul a sesizat miercuri Curtea Constituțională cu privire la modul în care a fost depusă moțiunea de cenzură a USR PLUS și AUR.
Procedura parlamentară nu este însă întreruptă de această sesizare, astfel încât mâine va avea loc ședința plenului reunit al Parlamentului, în care se va da citire moțiunii de cenzură, dacă va fi cvorum de ședință.
În textul sesizării sale, premierul Florin Cîțu invocă un conflict juridic de natură constituțională care ar exista între Parlament și Guvern „născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului.”
Potrivit articolului 113 din Constituția României, o moțiune de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului.
Ce vrea Florin Cîțu de la CCR
De asemenea, potrivit articolului 94 din Legea fundamentală, moțiunea de cenzură astfel inițiată se prezintă birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.
Acestea sunt și argumentele autorului sesizării făcute miercuri la CCR.
„Dacă am accepta ideea că Parlamentul poate comunica moțiunea de cenzură Guvernului oricând după depunerea acesteia, am putea ajunge la abuzuri din partea Parlamentului, inclusiv prin comunicarea moțiunii de cenzură cu o zi înainte de a se dezbate sau chiar în ziua dezbaterii.
Chiar dacă am utilizat un argument de tipul reductio ad absurdum, acesta este util pentru a înțelege de ce comunicarea moțiunii de cenzură Guvernului în ziua în care aceasta a fost depusă este o condiție constituțională care nu poate fi încălcată și, dacă a fost încălcată, nu poate fi acoperită ulterior”, spun autorii sesizării la CCR.
Existența unui conflict juridic
În concluzie, PNL cere Curții Constituționale să constate „existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte și Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă moțiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care moțiunea de cenzură inițiată și depusă contrar Constituției a fost comunicată ulterior Guvernului.”
De asemenea, Parlamentul României prin Președintele Camerei Deputaților, cu încălcarea Constituției și a prevederilor regulamentare, a comunicat o moțiune de cenzură inițiată și depusă cu nerespectarea condițiilor constituționale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voință a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data inițierii respectivei moțiuni de cenzură.
