Lucrările de reabilitare la Cula Izvoranu-Geblescu și la Cula Cernăteștilor, din comuna Brabova, respectiv Cernătești, din Dolj, sunt aproape gata. Președintele Consiliului Județean Dolj, Cosmin Vasile, a vizitat, la sfârşitul săptămânii trecute, cele două cule, care urmează să fie transformate în muzee oltenești, prin aducerea unor piese de mobilier și exponate din perioada respectivă.
Culele sunt locuințe fortificate, specifice zonei Olteniei, din secolele VII-VIII, pe care autoritățile vor să le readucă la viață și să le pună în valoare, astfel încât și cei tineri să poată vedea cum se trăia în perioada respectivă și cum își organizau oamenii viețile atunci. Fiecare dintre cele două investiții a fost aproximativ un milion de euro și urmează să fie integrate în circuitul turistic al județului Dolj.
Cula Izvoranu a fost readusă la viață cu aproximativ 1.500.000 lei
Primul obiectiv din circuitul turistic pe care Consiliul Județean Dolj vrea să-l creeze în Oltenia este Cula Izvoranu. Reabilitarea acesteia este aproape gata, exceptând două uși care mai trebuie montate. Apoi, urmează mobilierul și exponatele specifice perioadei respective.
,,Cula Izvoranu de la Brabova este un proiect european accesat de CJ Dolj, în parteneriat cu Primăria Brabova. Cula era destul de degradată și am considerat că această locuință specifică Olteniei trebuie pusă în valoare ca să vadă și tineri cum se trăia în perioada respectivă și cum ne organizam viețile atunci. A fost reabilitată. Procentul de execuție este în jur de 95%. Mai sunt câteva detalii în interior. Dar, într-un cuvânt, este aproape gata. Urmează acum să dăm drumul la achiziția de dotări, de mobilier, de echipamente, urmând ca, împreună cu Muzeul și toți locuitorii comunei, să putem să aducem exponate specifice perioadei. Valoarea contractului de execuție a fost de aproximativ 1.500.000 de lei. Nu e mult pentru că am readus la viață o clădire veche, care, dacă nu interveneam, rămânea în paragină”, a spus Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj.
A fost făcută de la zero în 20 de luni
Reconsolidarea Culei Izvoranu a durat 20 de luni. Constructorii au făcut pardoseala de la zero și au folosit materiale din zonă și s-au folosit de sisteme cu canale perimetrale ca să scoată umezeala din ziduri și de sub pardoseală. Tâmplarul este cel care i-a întârziat pe constructori pentru că acesta a fost nevoit să facă cercetări ca să se încadreze în tipul de tâmplărie de la vremea respectivă.
,,Pardoseala este făcută de la zero. Am căutat o cărămidă care să respecte cotele cărămizii de acum 100 de ani. Sisteme cu un canal perimetral, pentru a scoate umiditatea din ziduri și de sub pardoseală. Materialele folosite sunt din zonă. Au fost schimbate câteva grinzi secundare. Cea mai mare dificultate a fost să păstrăm din grosime. La un moment dat, am suspendat complet unul din ziduri ca să introducem grinzi de 9 metri.
Reconsolidarea a durat 20 de luni, dar cu mulți timpi morți. La realizarea unui monument istoric nu e ca și cum ai face un flux tehnologic continuu. Te apuci de la fundație și te duci până la recepție. Sunt multe probleme. Te apuci și cureți și dai de altceva și trebuie să înlocuiești. Construcția e aproape gata, mai trebuie niște echipamente electrice. Ne-a întârziat un pic tâmplarul pentru că s-au făcut cercetări în unele locuri. E foarte greu să găsești, în ziua de azi, un tâmplar care lucrează ca acum sute de ani. Unde am găsit tocuri zdravene din lemn de stejar original acum sute de ani le-am recondiționat. Existau cercevelele din lemn de rășinoase și erau într-o stare avansată de distrugere și le-am dat jos și am montat cercevele de stejar făcute de noi”, a spus Gabriel Stanciu, șeful de șantier.
Locuitorii comunei au început să fie atrași de culă
Primarul comunei Brabova este foarte bucuros că un obiectiv atât de important pentru comunitate a fost readus la viață. Este recunoscător Consiliului Județean pentru că singuri nu puteau să ducă la bun sfârșit un asemenea proiect.
,,Acest obiectiv e foarte important pentru comunitatea noastră. Singuri nu puteam să ducem acest proiect, pentru că nu aveam personal disponibil. Este un obiectiv de importanță, un obiectiv strategic. A început la sfârșitul sec. al VII, când s-a construit primul nivel. Locuitorii deja au început să vină, filmează, fotografiază”, a spus primarul din Brabova.
Cula Cernăteștilor
Cea de-a doua culă, al doilea obiectiv din circuit, este în localitatea doljeană Cernătești. Aici, lucrările sunt gata în proporție de 70%. Urmează să fie montate ferestrele, ușile și să se amenajeze curtea interioară.
,,Cea de-a doua culă pe care CJ, în parteneriat cu Primăria Cernătești, o are în reabilitare este Cula Cernăteștilor. Lucrările sunt în proporție de 70% realizate. Urmează amenajarea curții, ferestrele, ușile, șlefuirea pardoselilor. Urmând ca, în această toamnă, să licităm mobilierul, dotarea și apoi, Muzeul și Primăria să aducă exponate, să o putem pune în valoare și să o dăm circuitului turistic. Un proiect aproape identic, ca și valoare, ca și Brabova, tot prin Programul Operațional Regional. Aceeași firmă a câștigat ambele proiecte. Suntem mulțumiți de cum arată lucrarea. Cula e renăscută în urma lucrărilor acestora. Considerăm că acest obiective, aceste cule, vor da o tentă frumoasă obiectivelor turistice din tot județul”, a spus președintele CJ Dolj.
Cum au fost lucrările la Cula Cernăteștilor?
Mitrache Severică este arhitectul care a făcut proiectul tehnic al celor două cule doljene și care a fost prezent mai mereu pe șantier.
,,Sunt podinele acestea din dulapi de stejar de 5 centimetri, pe care i-am cioplit ca să fie în ton cu toate elementele din lemn. Aici, cea mai dificilă parte a fost realizarea șarpantei. E integral din lemn de stejar, adică sunt elemente foarte grele. Au fost ridicate și puse pe poziție destul de dificil. De asemenea, îmbinările la șarpantă sunt cu cuie de lemn. Lucrările sunt pe la 70-80%. Mai sunt de șlefuit pardoselile, cercevele de realizat. Este un proiect tehnic realizat sub șefia unui arhitect, un specialist care are dreptul să intervină la monumente istorice. Domnul arhitect Mitrache Severică de fiecare dată a răspuns cererii mele, s-a conformat imediat și multe detalii s-au făcut cu el aici”, a mai spus șeful de șantier, Gabriel Stanciu.
Cula Izvoranu, cea mai dificil de reabilitat
Dintre cele două cule, cea mai dificil de făcut a fost Cula Izvoranu din Brabova. Aceasta a fost schimbată integral pentru că, după ce au fost înlăturate toate elementele deteriorate, a rămas goală de sus până jos.
,,La Brabova, după ce am desfăcut toate elementele deteriorate, care nu mai puteau fi lăsate, practic, era un gol de sus până jos, exceptând planșeul de peste parter, unde s-au schimbat doar trei grinzi. În rest, e integral schimbată.
Drumuri reabilitate pentru a ajunge la cele două obiective
Pentru a lega cele două obiective și pentru a fi cât mai accesibile turiștilor, CJ Dolj a reabilitat deja două drumuri și urmează să mai reabiliteze și altele.
,,Am reabilitat și finalizat drumul de la Gogoșu pe PNDL (4,7 kilometri). 130 de miliarde de lei a fost valoarea lucrării. Și drumul Gogoșu – Țiu, DC 120, l-am preluat din patrimoniul comunei Cernătești și am investit aproape 4 milioane de lei, fonduri proprii (2,7 kilometri). Este, de asemenea, recepționat și finalizat. Am zis să putem face un circuit al culelor. Această legătură între ele să poată fi făcută bine. Vor mai fi drumuri pe care le reabilităm, tocmai pentru a avea căi de comunicație ușoare, de calitate, să poată fi vizitate. Vorbim de drumul Grecești – Cernătești – Craiova. Lucrăm la proiectul tehnic, să putem să-l punem pe Anghel Saligny”, a spus Cosmin Vasile.
Obiective ambițioase în comuna Cernătești
În comuna Cernătești, CJ și Primăria Cernătești au planuri mari. Doresc reabilitarea conacului Săulescu, care se află la 10 kilometri de culă, și, împreună cu partenerii bulgari, să facă un centru expozițional transfrontalier. Iar pe terenul de acolo vor încerca să recreeze case vechi, unde să poți să simți pe viu atmosfera din casele oltenești de pe vremuri.
,,La 10 km de culă este satul Raznic, tot al Cernăteștiului, unde Primăria și CJ au luat un conac vechi, Conacul Săulescu. Prin Programul Transfrontalier vrem să reabilităm acel conac. Face parte din arhitectura veche a județului și în zona respectivă, după reabilitare conacului, să facem și un centru expozițional transfrontalier împreună cu partenerii noștri bulgari. Și tot acolo vom face un proiect inedit. Inițial, am vrut să facem strict un muzeu al satului oltenesc pe terenul de acolo. Este undeva în pădure și e și o zonă frumoasă, dar încerca să facem un fel de tabără sau muzeu interactiv. Vom încerca să recreăm case vechi din Oltenia, dar care să poată fi efectiv locuite. Vrem ca în fiecare zonă a Olteniei să avem cel puțin un obiectiv. Ori să-l luăm de undeva și să-l ducem acolo, ori să-l creăm de la zero. Elevul să stea ca într-o tabără, să poată să doarmă pe laviță și să stea să se încălzească la o sobă. Sursa de finanțare am găsit-o, dar lucrăm la concept. Acesta este al doilea proiect, după renovarea Conacului Săulescu”, a spus președintele CJ.
O pistă de biciclete va lega tot circuitul turistic din nordul județului
Pentru a lega toate obiectivele din zona de nord a județului, CJ Dolj deja lucrează și face cercetări pentru a crea un circuit de biciclete de câțiva zeci de kilometri.
,,Și bineînțeles, vom face un proiect frumos ca toate obiectivele turistice din nordul județului, începând cu Castrul de la Răcari, conacul Săulescu, Cula Cernătești, Cula Brabova, până în zona portului cultural Cetate și toată Valea Dunării să fie inclusă într-un circuit de biciclete. Este o chestiune inedită, dar un circuit de biciclete de câțiva zeci de kilometri, care să arate valorile noastre culturale și gastronomice. Să poată fi puse într-o singură ofertă. Chiar suntem mulțumiți de ce se întâmplă în zonă”, a mai spus Cosmin Vasile, președintele CJ Dolj.
Marina Andrei
