Primele materiale plastice au fost produse la începutul anilor 1900 și având în vedere ritmul lent al descompunerii acestora și faptul că mai puțin de 10% din plastice sunt reciclate, probabil că aceste plastice se află încă undeva în mediul înconjurător. Cu toate că au ușurat multe aspecte ale vieții de zi cu zi și au adus progresul în multe dintre industrii în acest secol de când se produc în masă, dezavantajele materialelor plastice își spun cuvântul. Oceanele și în general toate ecosistemele sunt invadate de plastic, aspect ce amenință sănătatea oamenilor și animalelor la nivel global, atât la momentul actual, cât și pe viitor.
Prezent peste tot în jurul nostru, de la electronice, produse cosmetice, haine, jucării, recipiente, pungi, plasticul generează o nouă problemă asupra căreia cercetătorii atrag atenția că poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății: ingerarea microplasticului. Aceste fragmente de microplastic sunt omniprezente atât în hrana, cât și în lichidele pe care le consumăm.
Ce este microplasticul?
În timp o mare parte din materialele plastice se descompune în particule minuscule care ajung în lacuri, râuri și oceane, contaminând în cele din urmă hrana și apa noastră. În plus, o mare parte din mâncarea și ingredientele cumpărate sunt învelite în plastic, ceea ce duce la o contaminare adițională.
Microplasticele sunt particule de plastic ce variază de la câțiva microni la maxim cinci milimetri. Acestea au fost identificate inclusiv în locații îndepărtate și inaccesibile, cum ar fi în Antarctica sau fundul oceanelor.
Un studiu a calculat că doar mâncând, bând și respirând, americanii ingerează cel puțin 74.000 de particule de microplastic în fiecare an, rezultat susținut de o altă cercetare care a estimat că oamenii consumă aproximativ 5 grame de plastic pe săptămână.
Cum ne afectează sănătatea?
Subiectul este unul nou, așa că la momentul actual nu se cunosc suficiente informații pentru a putea spune cu certitudine cum este afectată sănătatea umană de către microplastic. Cercetările au fost efectuate în principal pe țesuturi sau celule umane sau pe animale de laborator.
Prin urmare, cel puțin la animale, s-a observat că microplasticele pot traversa bariera ce protejează creierul astfel încât substanțele nepermise să nu ajungă în sânge.
Totuși indiciile sunt în favoarea ideii că microplasticele pot fi periculoase pentru sănătatea noastră. Ele acționează ca iritanți sau ca vectori pentru microorganisme, substanțe chimice toxice sau metale, prezentând astfel riscuri suplimentare pentru sănătate.
Microplasticul prezintă riscul de a declanșa tulburări metabolice, neurotoxicitate și are un posibil rol cancerigen și mutagen prin distrugere de ADN. De asemenea, s-a dovedit că interferează cu funcțiile hormonale normale, ducând inevitabil la perturbări endocrinologice.
Substanțele periculoase pot perturba sistemul hormonal
Particulele de microplastic pot elibera bisphenol A și ftalați, substanțe extrem de periculoase care pot perturba sistemul hormonal și prin urmare sunt interzise în anumite obiecte, cum este cazul recipientelor de plastic care se pot introduce în cuptorul cu microunde sau biberoanelor. Sistemul nervos poate fi și el afectat de către stiren, o altă substanță chimică aflată ambalajele din plastic.
Informațiile detaliate privind bioacumularea microplasticelor în diferite țesuturi umane sunt limitate, dar datele sugerează că microplasticele, în special cele cu dimensiuni mai mici de un micron, pot traversa bariere importante aflate la nivelul plămânilor, intestinului și bariera hematoencefalică de la nivelul creierului. Astfel, a fost găsit microplastic în fecalele și țesuturile umane, inclusiv în creier și în placentă.
Microplasticele pot provoca toxicitate fizică, chimică și microbiologică, ducând la stres oxidativ, leziuni celulare, răspunsuri inflamatorii și imune, modificări neurotoxice și chiar metabolice. Gama lor largă de dimensiuni, forme și tipuri de polimeri indică faptul că microplasticele cuprind o clasă complexă de contaminanți, prezentând profiluri ample de toxicitate.
Concluzie
Provocările pentru o evaluare cuprinzătoare a riscurilor sunt numeroase, dar mai mult ca oricând, cercetarea asupra microplasticelor (și nanoplasticelor) este esențială pentru a caracteriza cu precizie pericolul potențial al particulelor mici de plastic pentru sănătatea umană.
Valentina Ghimpău
Sănătate de la Farmacist specialist,
Vă mulțumesc că m-ați citit!
